„Degeaba veniţi cu o pungă de bani şi cereţi o dobândă de 8%. Noi vrem un parteneriat în care să vă asumaţi şi voi riscuri“

Scăderea dobânzilor, atât la euro, cât şi la lei, plus faptul că băncile stau pe un munte de bani şi vor să dea credite, îi lasă reci pe antreprenorii din Constanţa, atâta timp cât economia locală nu merge, investitorii străini sunt lăsaţi la uşă din cauza birocraţiei locale, iar taxele şi impozitele cresc, în loc ca statul să ofere facilităţi celor care investesc.

„Nu o ducem bine deloc. Ansamblul de legi şi autorităţi care ne patronează nu fac decât să omoare investitorii. Sigur că dobân­zile bancare sunt mari pentru noi comparativ cu investitorii germani sau francezi. La noi do­bânzile sunt 5-6-7%, iar ei au dobânzi cu 1,5-2%, plus că accesul pentru ei la credite este mai uşor. Noi vrem un parteneriat cu băncile, nu să vină să ne dea o pungă de bani şi să aştepte să plătim 8%. Haide să fim parteneri şi la riscuri“, a menţionat Nicolae Bucovală, unul dintre antreprenorii din Con­stanţa, care deţine, printre altele, complexul hotelier Steaua de Mare din Eforie Nord.

Sigur că dobânzile bancare sunt mari pentru noi. Dacă PIB-ul creşte cu 1%, de unde putem noi să plătim 8% la credite, a comentat un alt antreprenor la o întâlnire între ZF, Volksbank şi comunitatea de busi­ness din Constanţa, în cadrul proiectului editorial România pe profit.

Deşi are un potenţail economic imens, Constanţa a rămas în urma marilor oraşe din Ardeal, atât ca business, cât şi ca salariu mediu, care sunt cu 10% mai mici decât media naţională. La o populaţie de 685.000 de locuitori, judeţul Constanţa are 180.000 de salariaţi (privat şi stat) şi un număr de 26.000 de firme, care aveau afaceri de 7,3 miliarde de euro la finalul lui 2012. Cel mai mare angajator din Constanţa este Direcţia Regională de Poştă.

Antreprenorii locali reclamă lipsa inves­titorilor străini şi mai ales interesul extrem de scăzut al autorităţilor locale, primarul Radu Mazăre fiind arătat cu degetul, de a aduce investitori. „La noi nu se înghesuie nimeni. De ce oare? Toate investiţiile străine mari se opresc în Ardeal. Când la noi costurile sunt cu 10% mai mari decât în alte zone (giga­caloria), de ce ar veni aici? În afară de şantierele navale, turism şi agricultură, altceva nu avem. Credeţi că nouă ne este bine?“, a menţionat Bucovală. „Eu am o investiţie de 15 milioane de euro, iar statul român şi cei care conduc oraşele mai au puţin şi mă dau afară. De frica DNA-ului nu mai facem nimic. Dacă te duci cu banii aceş­tia în Turcia, terenurile le iei în concesiune şi cinci ani de zile primeşti toate facilităţile fiscale“. La bulgari energia scade cu 10%, la noi creşte, au ajuns bulgarii să ne vândă nouă energie acum, a adăugat el. „Firmele româ­neşti sunt cocoşate de taxe şi impozite, cât credeţi că or să mai reziste?“

Nicolae Bucovală (care deţine complexul hotelier Steaua de Mare din Eforie Nord.) la întâlnirea dintre ZF, Volksbank şi comunitatea de busi­ness din Constanţa, în cadrul proiectului editorial „România pe profit“

Nicolae Bucovală la întâlnirea dintre ZF, Volksbank şi comunitatea de busi­ness din Constanţa, în cadrul proiectului editorial „România pe profit“

Cu Portul Constanţa suntem nicăieri, de-abia dacă funcţionează la 50% din capaci­tate, a adăugat un alt antreprenor. Înainte aveam Robor şi o marjă de 8% şi treaba mergea, acum am Robor plus doi şi mă mai gândesc dacă iau credit sau nu, a menţionat el.

După cei şase ani de criză cruntă la care se adaugă un prezent destul de stresant şi un viitor economic destul de incert, antrepre­norii români sunt destul de reticenţi în a mai lua credite, chiar dacă băncile sunt pline de lichidităţi, la costuri în scădere.

„Noi am venit aici să vă spunem că vrem să acordăm mai multă încredere antrepre­norilor români şi vrem să îmbunătăţim re­laţiile cu clienţii“, a menţionat Bogdan Neac­şu, vicepreşedintele pe corporate al Volksbank.

„Asistăm la o tendinţă de egali­zare a costurilor între un credit în lei şi unul în valută şi poate ar trebui să vă gândiţi şi la lei“, a menţionat Romulus Andrei, directo­rul pe finanţări structurate al băncii.

Antreprenorii reclamă faptul că nu dobânzile sunt problema, ci garanţiile, modul de evaluare a lor de către bănci şi faptul că bancherii nu cunosc businessul lor.

„Eu nu am văzut pe cineva de la risc să vină să vadă ce fac eu. Nu aveţi oameni pregătiţi în sistemul bancar“, a menţionat un antreprenor. „De când sunt pe corporate, primul lucru pe care îl fac acum, înainte să finanţez un proiect, este că mă duc să îl văd. Şi înainte am lucrat la risc“, a replicat vicepre­şedintele Volksbank. Noi încercăm să ne schimbăm şi ne uităm la contractele pe care le aveţi, nu numai la garanţii, a adăugat el.

În cât timp daţi un răspuns pentru un credit, a întrebat un antreprenor? Din momentul depunerii documentaţiei şi până la decizie durează 2-3 săptămâni, a men­ţioant Bogdan Neacşu.

Deşi fondurile europene reprezintă cea mai ieftină sursă de finanţare, antreprenorii locali nu prea o accesează din cauza biro­craţiei şi a timpului îndelungat de răspuns la proiecte. Birocraţia din România este mai rea decât cea de la Bruxelles, a menţionat un antreprenor. 

Romulus Andrei de la Volksbank, care face parte dintr-un comitet de discuţie la nivelul ARB (Asociaţia Română a Băncilor) cu autorităţile pe tema fondurilor europene, spune că se încearcă reducerea birocraţiei astfel încât proiectele să fie mult mai repede aprobate, iar banii să intre mai repede.

„Să ştiţi că discutăm intens cu Ministerul Fondurilor Europene pe această temă“. 

În încercarea de a-şi face simţită pre­zenţa şi pe zona de corporate, Volksbank a înfiinţat zece centre zonale, prin care vrea să finanţeze mai bine companiile româneşti mici şi mijloci, un segment destul de afectat de criză.