Depozitele populaţiei în lei abia mai reuşesc să crească chiarşi în termeni anuali, dobânzile tot mai mici plătite de bănci, darşi percepţia unui risc mai ridicat privind posibile creşteri alecursului alimentând interesul pentru economisirea în valută.
La sfârşitul lui mai, depozitele populaţiei în lei înregistrau ocreştere cu numai 2,2%, în termeni reali (excluzând impactulinflaţiei) faţă de nivelul din mai anul trecut. Ritmul anual aîncetinit astfel de la 3,5% în aprilie, sau 11%-12%, cât era întoamna trecută, potrivit datelor BNR. În schimb, depozitele învalută menţin un ritm consistent de creştere, cu 17-18% (pentrusold calculat în euro).
"Economisirea în lei a crescut anul trecut datorită dobânzilormari bonificate de bănci, în comparaţie cu dobânzile la valută.Diferenţa aceasta nu mai există însă în prezent şi în plus economiamerge mai prost, iar presiunile pe curs au revenit astfel că estenormal ca depozitele în valută să crească mai repede", spuneNicolaie Alexandru-Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank.
Deşi depozitele în lei cresc mai încet, ele păstrează însăponderea majoritară în cadrul economiilor populaţiei, cu 62%. Lasfârşitul lunii mai, populaţia avea depozite în monedă locală de 62de miliarde de lei (15 mld. euro) şi depozite în valută deechivalentul a 38,4 mld. lei (9,1 mld. euro).
În primăvara trecută băncile se luptau să atragă bani de laclienţi pentru a-şi echilibra bilanţurile, astfel că ajungeau săplătească dobânzi de 15% pe an sau chiar mai mari la lei, respectiv6%-8% pe an la euro. Odată cu calmarea tensiunilor de pe pieţelefinanciare, dobânzile au început să scadă, mişcarea fiind maivizibilă la lei, unde şi nivelurile au fost foarte înalte.
Tendinţa a devenit mult mai evidentă la începutul acestui an,când dobânzile au coborât rapid de pe palierul de două cifre pânăla 6% pe an sau chiar mai jos, apropiindu-se astfel semnificativ denivelul inflaţiei, care trece uşor de 4%.
La euro, dobânzile au coborât treptat până pe palierul de 3% pean. Odată cu reapariţia tensiunilor pe pieţele internaţionale,unele bănci locale - în special cele cu acţionariat elen - auintensificat din nou competiţia pentru banii clienţilor, venind cudobânzi promoţionale de 8% pe an la lei şi 4% pe an la euro.
"Este plauzibil ca în perioada următoare economisirea populaţieisă aibă o dinamică mai mare la valută deoarece presiunile pe cursau revenit, situaţia politică rămâne instabilă şi presiunileinflaţioniste cresc", mai spune Chideşciuc.
Populaţia creditează băncile
Populaţia a rămas la sfârşitul lunii mai în poziţia de creditornet al băncilor, însă depozitele (cu o valoare de 101 mld. lei)depăşeau doar marginal totalul împrumuturilor contractate, cu unsold de 100 de miliarde de lei. Datele BNR arată însă undezechilibru pe monede, în condiţiile în care 62% din credite aufost contractate în valută, iar restul în lei. Aceasta înseamnă căbăncile atrag mai mulţi lei de la populaţie decât returnează încredite, în schimb cererea mare de împrumuturi în euro nu poate fiacoperită din economiile interne, fiind necesare şi împrumuturi dinstrăinătate.
În mod normal, populaţia trebuie să aibă o poziţie de creditornet faţă de sistemul bancar, astfel încât să contrabalansezepoziţia sectorului corporatist, care are tradiţional un deficit definanţare şi apelează mai mult la împrumuturi.
Şi în cazul creditării datele BNR arată un apetit mai marepentru împrumuturile în euro, explicat de bancheri prin menţinereaunui ecart consistent de dobânzi, chiar dacă această variantăpresupune asumarea unui risc valutar.
Pe de altă parte, perspectivele de economisire, dar şi pentrucererea de credite, sunt umbrite de măsurile de austeritateimplementate de Guvern, care vor afecta cei aproape 1,4 milioane desalariaţi bugetari şi cei peste 5 milioane de pensionari.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
