Leul a dat ieri primele semne de slăbiciune în faţa euro dupăcâteva săptămâni în care cursul a fost extrem de stabil, cotaţiileurcând pe piaţa valutară interbancară de la 4,24 la 4,26 lei pentruun euro. Volumele tranzacţionate au rămas însă modeste.
La cursul BNR, euro a câştigat 0,92 bani, urcând la 4,2460 lei, celmai înalt nivel înregistrat în ultimele trei săptămâni. BancaCentrală Europeană, care culege independent date de pe piaţavalutară de la Bucureşti mai târziu decât BNR, a calculat un cursde 4,2520 lei pentru un euro, cu 1,15 bani mai mult decât în ziuaprecedentă.
"După ce euro a urcat până la 4,26 lei, BNR a intervenit pe piaţă.Volumele au fost însă mici", a comentat un dealer. Spre sfârşitulzilei euro era tranzacţionat la 4,2520/4,2530 lei.
Unii dealerii consideră că BNR este din nou prezentă în modfrecvent pe piaţă, dirijând evoluţia cursului prin intervenţiiindirecte de mică amploare.
"Pe leu mai apare doar interes spontan, în timp ce pe zlotulpolonez sau pe forintul maghiar piaţa este mult mai continuă. Dacăapare un client corporatist sau un fond de investiţii, vedemimediat o mişcare pe curs", comentează un alt dealer. Totuşi,amplitudinea mişcărilor de curs pe plan local este mult mai redusădecât pe pieţele vecine din regiune.
De altfel, leul se mişcă acum defazat faţă de zlotul polonez sauforintul maghiar, care au câştigat teren în faţa euro în ultimeledouă zile. Ambele monede înregistraseră însă depreciericonsiderabile săptămâna trecută, când leul se aprecia.
Majoritatea analiştilor locali se aşteaptă ca leul să piardă uşorteren spre sfârşitul anului, anticipând un curs de 4,3 lei pentruun euro sau chiar mai mult. Principalele riscuri rămân legate derespectarea acordului de împrumut cu Fondul Monetar Internaţional,respectiv menţinerea deficitului bugetar în plafonul de 6,8% dinProdusul Intern Brut.
Un factor important în evoluţia cursului rămâne şi poziţia BNR,care s-a opus constant unor fluctuaţii prea mari. Momentan, BNRprofită de calmul de pe pieţele internaţionale, lăsând mai multălichiditate pe piaţa monetară, ceea ce a împins dobânzile în jos.Aceasta a facilitat şi munca Trezoreriei, care se străduieşte săacopere nevoile de finanţare ale bugetului, însă fără să plăteascărandamente mai mari de 7% pe an la titlurile de stat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
