Economia românească rămâne puternic dependentă de numerar, deşi băncile raportează creşteri de două cifre ale plăţilor cu cardurile online sau la POS-urile din magazine, o dependenţă care favorizează economia subterană, estimată la circa 40 mld. euro anual.
Numai unu din cinci lei aflaţi în conturile deţinătorilor de carduri este utilizat pentru plăţi, „plasticele“ fiind utilizate cel mai des pentru retrageri de numerar de la bancomate. Deţinătorii de carduri au efectuat în primul trimestru plăţi de circa 15 mld. lei (3,3 mld. euro), în timp ce banii scoşi de la bancomat au însumat aproape 60 mld. lei.
Deşi tranzacţiile cu carduri aproape s-au triplat în ultimii şase ani, mulţi clienţi nu şi-au însuşit încă ideea de card ca instrument de plată pentru că băncile nu s-au promovat suficient, iar statul nu a luat nicio măsură pentru a încuraja plăţile electronice, care ar putea scoate la suprafaţă o parte din economia gri, ceea ce ar însemna implicit venituri mai mari la bugetul public.
„Aceasta arată că toate campaniile iniţiate de bănci pentru încurajarea plăţilor cu cardul nu au fost suficiente. Este nevoie de completare cu reglementări, legate în principal de procesul de acceptare. Se pot imagina şi măsuri de tipul TVA redusă la plata cu cardul, dar nu am văzut până acum niciun fel de aplecare a autorităţilor pentru astfel de măsuri“, comentează Adrian Apolzan, specialist în sisteme de carduri şi fost preşedinte al Asociaţiei de Plăţi Electronice (APERO).
Reţeaua de acceptare a cardurilor este subdimensionată, cu un POS la fiecare patru puncte de vânzare.
