Pachetul de măsuri anunţate de guvern nu reprezintă o revoluţie, ci o bulversare fiscală, iar această politică generează neîncredere şi incertitudine, a spus ieri preşedintele Klaus Iohannis, într-o declaraţie de presă susţinută ieri la Palatul Cotroceni.
„Guvernul se comportă aidoma unui om care câştigă în fiecare lună tot mai mult, dar pe măsură ce câştigă mai mult, împrumută mai mult de la bănci. Şi lasă datoria în plata copiilor şi în plata nepoţilor”, a spus Iohannis, susţinându-şi punctul de vedere cu ajutorul unei serii de indicatori economici care prezintă situaţia la zi a României.
El a mai precizat că investiţiile străine, dar şi investiţiile publice, sunt cu 20% mai scăzute faţă de perioada similară a anului trecut. De asemenea, el a mai menţionat că trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat şi reducerea impozitului pe venit par măsuri „interesante”, însă mai degrabă complică problemele decât să le rezolve.
„Avertizez la modul cel mai serios decidenţii politici să aibă grijă şi să judece clar, la rece, ca să nu bage România şi pe români într-o aventură economică fiscală, cu final trist”, a mai spus Iohannis.
► Creşterea economică a României se bazează pe consum şi o astfel de creştere nu este în general văzută ca o creştere sustenabilă sau creştere de durată. Lipseşte o parte esenţială pentru a avea o creştere economică sănătoasă: investiţiile.
► Lipsa investiţiilor este un semnal foarte îngrijorător. Faţă de anul trecut, investiţiile străine au scăzut cu 20%. Şi mai îngrijorător, au scăzut nepermis de mult investiţiile publice, cu peste 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
► Suntem într-o situaţie foarte ciudată. Economia creşte şi veniturile fiscale scad. În loc să avem mai mulţi bani la buget, fiindcă avem o economie în creştere, culmea, avem mai puţini bani la buget. În acest an, colectarea a ajuns, atenţie, la un minim istoric, de 25 şi ceva la sută din PIB, faţă de cât ne-am propus acum câţiva ani, să fie la 35% din PIB. Şi 35% ar fi puţin în comparaţie cu alte ţări europene, dar 25% vă spun că este extrem, extrem de puţin şi acest lucru trebuie să ne îngrijoreze pe toţi.
► Avem un adevărat paradox: o creştere record a PIB-ului şi tot o creştere record a datoriei.
► În privinţa cadrului fiscal-bugetar, există multiple preocupări, există multiple avertismente, există multiple discuţii în spaţiul public şi există acţiuni foarte concrete ale sindicatelor.
► Comisia Europeană a declanşat procedura de deviaţie semnificativă în privinţa deficitului bugetar. Am pierdut ceea ce se numeşte predictabilitate şi sustenabilitate.
► Trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat şi reducerea impozitului pe venit par interesante la prima vedere, dar o analiză mai aprofundată arată că aceste măsuri mai degrabă complică problemele decât să le rezolve.
► Am făcut un calcul pe salariul mediu brut pe economie, care este de 3.329 de lei. Cineva care are acest salariu mediu brut câştigă net acum 2.335 de lei. Aplicăm măsurile propuse de Coaliţia PSD-ALDE şi implementate de guvern. Facem un calcul şi ce credeţi că găsim, dacă pornim de la premisa că angajatorul este de bună credinţă şi nu vrea să-i scadă venitul sau salariul angajatului? Ei, iată că la un total cost al angajatorului care acum este de 4.086 de lei, şi care rămâne 4.086 de lei, salariatul câştigă acum în plus fix 3 lei. Deci marea revoluţie fiscală făcută de PSD-ALDE aduce unui om care a câştigat sau care câştigă acum 2.335 de lei încă 3 lei în plus. Este caraghios.
► Solicit coaliţiei aflate la guvernare, PSD şi ALDE, să dea dovadă de responsabilitate şi să renunţe la acest tip de politică fiscală care generează neîncredere, incertitudine şi, în definitiv, nu ajută pe nimeni. Iar în legătură cu măsurile economice propuse, recomand prudenţă la nivelul deciziei politice şi guvernamentale, fiindcă nu îmi doresc şi nimeni nu îşi doreşte o politică de azi pe mâine.
