Alpha Bank şi Eurobank, cele două mari bănci greceşti care controlează în România instituţii de credit de top 10 - Alpha Bank şi Bancpost, au eşuat ieri în demararea fuziunii, iar în presa elenă începe să se vorbească despre naţionalizări - cel puţin pe o anumită perioadă.
Deja statul este acţionar minoritar al Alpha Bank şi ar urma să-şi menţină prezenţa în viitoarea bancă Alpha Eurobank rezultată din fuziune.
Dacă se concretizează ipoteza ştergerii a până la 60% din datoria suverană a Greciei, băncile elene vor suferi pierderi masive, acţiunile se vor prăbuşi pe bursă şi vor fi necesare injecţii de capital din partea statului.
Ieri pe bursa din Atena toate marile bănci greceşti înregistrau căderi masive ale acţiunilor: Piraeus Bank avea după amiază un minus de circa 22,5%, Alpha Bank acumulase o pierdere de peste 20%, partenera sa de fuziune Eurobank avea minus 20,7%, iar National Bank of Greece (acţionarul majoritar al Băncii Româneşti) înregistra un declin de peste 22%.
Acelaşi fundal era valabil şi ieri dimineaţă, când acţionarii Alpha Bank şi Eurobank erau aşteptaţi să se reunească la hotelul Hilton din centrul Atenei. Au fost însă aşteptaţi în zadar. Deşi familiile Costopoulos (Alpha Bank) şi Latsis (Eurobank) anunţaseră de la sfârşitul lunii august că au bătut palma, iar conducerile executive ale celor două bănci au semnat proiectul de fuziune pe 20 septembrie, Alpha Bank şi Eurobank nu au reuşit să strângă cvorumul necesar de minimum două treimi pentru aprobarea unificării de către adunările generale extraordinare ale acţionarilor.
Cele două bănci greceşti au fost astfel nevoite să-şi convoace din nou acţionarii, pe 4 noiembrie, această întârziere afectând şansele ca fuziunea să poată fi definitivată din punct de vedere legal până la sfârşitul anului. La Alpha Bank familia Costopoulos are 9% din acţiuni, 49% din titluri se află în mâinile unor acţionari persoane fizice, 10% la investitori instituţionali greci, iar 32% la investitori instituţionali străini. La Eurobank compania EFG Group, controlată de magnatul Latsis, are aproape 45% din bancă, în timp ce investitorii individuali deţin numai 24% din acţiuni.
Lentoarea specifică grecilor întreţine incertitudinea legată de modul în care ar urma să aibă loc consolidarea de pe piaţa locală dintre Alpha Bank şi Bancpost. De altfel, surse bancare locale exprimau recent îndoieli în privinţa realizării fuziunii. Discuţiile privind realizarea unor fuziuni în sistemul bancar elen trenează de ani de zile, lupta pentru posturi de conducere şi influenţă apărând ca un obstacol major. Chiar şi noua bancă Alpha Eurobank ar urma să aibă două posturi de CEO, situaţie nemaiîntâlnită în vreo bancă din Europa. Un răspuns ar putea veni miercuri, când liderii europeni sunt aşteptaţi să anunţe decizii mai precise în privinţa crizei care sugrumă Grecia şi zdruncină toată zona euro. Dacă se va ajunge la naţionalizarea băncilor elene, fuziunea ar putea fi împinsă mai repede de către statul elen. Acesta are deja o poziţie importantă la National Bank of Greece.
Până la apariţia unor clarificări, băncile locale Alpha Bank şi Bancpost încearcă să-şi consolideze poziţiile: prima a iniţiat acţiuni de reducere a expunerii pe zona imobiliară, faţă de care a avut un apetit deosebit în anii de dinaintea crizei, iar cealaltă s-a lansat într-o campanie de atragere de depozite la costuri mari, peste media pieţei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
