Alpha Bank România şi Bancpost, două bănci de top 10 din România, şi clienţii lor află astăzi cum va arăta fuziunea băncilor-mamă decisă de acţionarii care se reunesc începând cu ora 10:00 în şedinţă extraordinară la hotelul Hilton din centrul Atenei. Fuziunea are o importanţă locală majoră pentru că va crea o bancă de locul trei după active, dar care va avea un dezechilibru masiv între credite cumulate de aproape 7 mld. euro şi stocul de depozite de numai 3,1 mld. euro în condiţiile în care susţinerea din Grecia este sub semnul întrebării, depinzând de salvarea ţării de la faliment. În contextul incertitudinilor legate de soarta Greciei, BNR le-a cerut în ultima vreme tuturor băncilor locale cu capital elen să-şi facă rezerve de lichiditate pentru a se pregăti de ce poate fi mai rău la băncile-mamă.
Alpha Bank, care are credite date de 3,5 mld. euro şi depozite de 1,3 mld. euro, a renunţat la dobânzile agresive la depozite din primăvară, în schimb face eforturi să-şi elibereze expunerile pe proiecte imobiliare blocate, cerând insolvenţa sau refinanţarea unor dezvoltatori.
În prezent, toate cele patru bănci greceşti cu cotă de piaţă de peste 2% pun presiune pe dobânzile la depozite: Piraeus oferă nu mai puţin de 8% pe an la depozitele în lei, Banca Românească tentează clienţii cu acordarea dobânzii în avans la constituirea depozitului şi plăteşte până la 4,4% pe an la euro.
Statul român garantează depozite în limita a 100.000 de euro pentru economiile unui depo-nent la o bancă.
Fuziunea dintre Alpha Bank şi Bancpost va crea teoretic o instituţie mai solidă, însă şi problemele potenţiale pe care le-ar putea genera aceasta din cauza eventualei imposibilităţi a băncii-mamă de a o susţine ar fi pe măsură.
Aprobarea din partea acţionarilor pentru înfiinţarea Alpha Eurobank va permite intrarea pe ultima sută de metri a formalităţilor legale şi totodată intrarea în măruntaiele consolidării: armonizarea sistemelor informatice, reaşezarea portofoliilor de produse, a reţelelor de unităţi, împărţirea posturilor de conducere şi reducerile de personal. Un semnal considerat bizar în mediile bancare este propunerea ca noua bancă să aibă doi CEO, ceea ce ridică semne întrebare privind voinţa de integrare efectivă a celor două bănci.
La nivel local, o miză importantă o constituie brandul Bancpost - unul dintre cele mai vechi de pe piaţă, pentru păstrarea căruia s-au făcut eforturi în ultima perioadă.
Astfel, o variantă ar fi folosirea brandului local Alpha Bancpost.
Dacă la nivel informatic fuziunea locală va fi uşurată de similitudinile dintre cele două sisteme, mai dificil ar putea fi managementul resurselor umane, fiind greu de crezut că toţi cei aproximativ 6.000 de angajaţi îşi vor găsi locul în noua bancă.
Având în vedere că Alpha Bank are un ascendent în fuziunea cu Eurobank prin raportul de schimb al acţiunilor, acest raport s-ar putea răsfrânge şi la nivelul împărţirii posturilor din România.
În teritoriu, Bancpost are o reţea aproape dublă faţă de Alpha Bank, fără a exista un număr dramatic de suprapuneri ale unităţilor. În Bucureşti ar fi circa 20 de situaţii în care sucursalele celor două bănci sunt foarte apropiate.
Reducerea cererii de produse bancare şi pierderile înregistrate de ambele bănci ar putea conduce şi la noi închideri de unităţi, după ajustările făcute individual până acum.
Alpha Eurobank, banca rezultată din fuziunea discutată astăzi la Atena, va avea statul elen printre acţionari, însă acesta va fi departe de a reprezenta un atu, cum ar fi fost cazul cu un stat solid din zona euro, ba dimpotrivă.
În schimb, noua instituţie de credit ar urma să fie susţinută de investiţiile bogatului stat Qatar, care va avea circa 17% din acţiuni. Titlurile Alpha şi cele ale Eurobank au cunoscut în ultimele săptămâni căderi masive de până la 10% într-o singură zi, dar recent şi-au mai revenit.
În cazul agravării situaţiei din Grecia, există riscul ca viitoarea bancă de locul trei din România să rămână să se bazeze pe propriile capacităţi de finanţare, cu ajutorul băncii centrale. BNR a extins recent gama de instrumente acceptate ca garanţie la refinanţare introducând şi eurobondurile emise de România pe pieţele externe. De asemenea, ar putea fi luate în considerare şi alte active cu care băncile să garanteze pentru a obţine lichidităţi. Până acum băncile locale nu au recurs la emisiuni de obligaţiuni decât în cazuri izolate, majoritatea bazându-se pe finanţări de la băncile-mamă. BCR are un program propriu de finanţare externă, iar Raiffeisen pregăteşte un plan similar.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
