Un alt motiv pentru care Banca Naţională a României (BNR) ar trebui să menţină politica monetară neschimbată la şedinţa de săptămâna viitoare ar fi faptul că schimbarea trendului de consolidare fiscală ar genera un risc în termenii de stabilitate macroeconomică.
Dobânda de referinţă este de 1,75% pe an, dar este în afara dobânzilor de pe piaţa interbancară, fiind mai mult un etalon de referinţă de pe piaţa bancară.
În ultimile săptămâni, BNR, prin reprezentanţii ei, a semnalat faptul că mai degrabă tendinţa este de a întări politica monetară, având în vedere creşterea inflaţiei care va interveni din a doua parte a anului, ca urmare a trecerii efectelor scăderii TVA la alimente de la 24% la 9% şi la celelalte bunuri de la 24% la 20%.
Toate aceaste semnale de întărire a politicii monetare încă nu se văd pe piaţa interbancară. Băncile se confruntă în continuare cu un exces de lichiditate în lei, lucru care determină dobănzi scăzute.
Indicatorul de referinţă pentru acordarea de credite, indicele ROBOR la 3 luni se menţine în intervalul 0,78-0,79% pe an.
Decizia Băncii Naţionale de întărire a politicii monetare se află la polul opus faţă de politica Băncii Centrale care duce dobânzile în jos, chiar într-un teritoriu negativ pentru a obliga băncile să dea credite în economie.
Consiliul de Administraţie al Bancii Naţionale se va reuni joi, 31 martie, pentru a discuta despre evoluţia inflaţiei şi a dobânzilor.
