Cand finantarea externa devine mai dificila si nu poti atrage fonduri la un pret atractiv, poti vinde din active prin securitizare, spune Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank.
"La inceput, exportul de credite era putin fortat, insa acum il facem mai bine, mai structurat si mai documentat. Suntem mai bine pregatiti sa vindem active chiar si in afara grupului, de exemplu pachete de credite ipotecare securitizate. Nu este necesar sa tii toate activele pe bilantul propriu. E advarat ca unii jucatori s-au fript cu astfel de produse si acum nu ii mai intereseaza, insa sunt convins ca piata va reveni, mai ales ca noi nu avem probleme de calitate a creditelor acordate", spune seful Raiffeisen.
El afirma ca in mod sigur va creste si importanta resurselor financiare atrase prin depozite de pe piata locala. "Va fi mai multa atentie la pasivele interne in contextul scumpirii finantarilor din afara."
Van Groningen sustine ca exportul de credite va fi incurajat in continuare si de decizia BNR de a mari coeficientii de provizionare pentru creditele in valuta acordate clientilor care nu au venituri in valuta respectiva.
"Masura va conduce la vanzarea de pachete de credite de retail in afara. Bancile straine deja fac bani pe creditele date de noi in Romania. Nu inteleg cum e cooperarea dintre BNR si Ministerul Finantelor daca masurile administrative luate de banca centrala afecteaza deficitul bugetar. Cum contribuie exportul de credite la cresterea incasarilor bugetare?"
Seful Raiffeisen crede ca ideea ca imprumuturile de consum sa fie acordate numai in lei este buna si "merita relansata", in conditiile in care a aparut in urma cu trei ani, cand BNR a plafonat expunerea in valuta a bancilor.
"Este preferabil sa gasim o solutie de comun acord cu toate bancile din sistem, decat sa ne confruntam cu masuri administrative, care oricum nu au efectul dorit de BNR. Dar daca BNR nu este dispusa la dialog, discutia cu creditul de consum in lei e pierdere de timp. Este nevoie ca si BNR sa fie de acord, pentru a juca rolul de arbitru care sa garanteze fair-play-ul pe piata. Acum nu exista un dialog adevarat."
Van Groningen spune ca in urma cu trei ani BNR nici nu a vrut sa ia in seama aceasta idee. "Am fost extrem de dezamagit. Era o situatie unica in care intreg sistemul, prin ARB, venea cu o propunere constructiva. BNR a respins-o categoric si asa a aparut exportul de credite. Acum trei ani era usor. BNR putea spune 'daca nu o faceti voi de comun acord, o facem noi', iar bancile erau pregatite sa ajunga la un consens pentru ca niciun bancher nu este foarte fericit sa dea credite de consum in valuta unui client care are venituri in lei. Daca se face o reglementare administrativa, imediat apare cineva care gaseste si portite de evitare."
Miercuri, bancherii sunt convocati la o intalnire cu guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, prilej cu care ar putea fi discutata si ideea respectiva.
Alte efecte ale majorarii provizioanelor?
"Cu siguranta bancile vor plati mai putin impozit pe profit pentru ca vor castiga mai putin. Nu ma deranjeaza neaparat, dar Ministerul Finantelor ar trebui sa nu fie incantat."
Van Groningen spune ca desi este ceva mai complicat in contextul actual de pe piata externa, pe termen mediu masura BNR va constitui un stimulent pentru vanzarea de active in vederea atragerii de fonduri. De asemenea, "creditul in valuta va deveni cu siguranta mai scump".
Bancherul afirma ca multe persoane au luat credite in valuta nu atat pentru ca era mai ieftin, ci mai ales pentru ca au putut astfel imprumuta sume mai mari decat daca ar fi luat credite in lei. "Si tocmai BNR prin normele sale a impins spre acest fenomen. Acum cu normele individuale lucrurile s-au mai schimbat."
Nu in ultimul rand, crede ca ar putea fi o oportunitate pentru cineva din afara care s-ar gandi sa dea credite direct. "De exemplu, credite ipotecare de la o banca din Ungaria. Sistemul bancar local este din nou in dezavantaj", spune Van Groningen.
El afirma ca nu are cum sa fie in interesul bancherilor nici sa supraindatoreze clientul, nici sa il expuna unor riscuri pe care nu le cunoaste, fara a i le explica macar. In opinia lui Van Groningen, la prima vedere, 2007 a fost un an bun pentru banci, insa de-abia in 2008-2009 se va vedea cat de bune au fost deciziile luate, pentru ca exista un element de risc care nu stim daca se materializeaza sau nu. "Si 2008 poate fi un an bun, dar este clar ca avem mai multe elemente de incertitudine. Creditarea depinde foarte mult de perceptia de pe piata. Daca oamenii se asteapta ca salariile vor continua sa creasca, se indatoreaza mai usor, daca nu, se tempereaza. La fel si pentru investitori, daca nu au semnale pozitive, pot amana unele proiecte, dar astazi nu vad asa ceva."
Bancherul afirma ca trendul de crestere a dobanzilor este evident. "Dar nu le poti mari de unul singur, pentru ca tine si de competitie. Este o perioada interesanta, in care se vede ca exista banci diferite, cu strategii diferite. La clientii companii am si operat niste mariri de marje acolo unde am considerat necesar. O variabila foarte importanta este costul riscului. Daca reusesti sa-l gestionezi mai bine, poti finanta mai ieftin."
Seful Raiffeisen sustine ca banca a atins masa critica si nu este nevoie sa compromita nici profitul, nici profilul de risc de dragul cotei de piata. "Cei care au crescut mai repede, au si un risc mai mare."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
