România, unde fondurile de pensii private obligatoriiadministrează active de peste un miliard de euro şi încasează deanul acesta 3% din salariul brut al fiecărui participant, a devenitţara central şi est-europeană cu cea mai avansată reformă asistemului de pensii după ce ungurii şi polonezii au decis să-şiacopere deficitele publice din banii strânşi deja sau care urmau săfie viraţi în conturile individuale ale participanţilor.
Polonia va reduce transferurile către fondurile de pensiiprivate obligatorii de la 7,3% din salariul brut la numai 2,3%începând cu luna aprilie, iar în Ungaria fondurile private au fost"decimate" după ce autorităţile maghiare au decis să readucă subcontrolul statului mare parte din activele de 11 mld. euro aleacestora. Cehia se pregăteşte de-abia acum să implementeze unsistem de pensii private la care aderarea va fi însă voluntară.
Măsurile adoptate de guvernele din Polonia şi Ungaria survin încondiţiile în care transferarea a 7-8% din salariul brut alfiecărui contribuabil către fondurile private ajunsese să generezedeficite de miliarde de euro la bugetele de asigurări sociale. ÎnRomânia, dată fiind contribuţia de numai 3%, acest impact asuprabugetului public nu este încă foarte vizibil. Anul acesta urmeazăsă se transfere aproape jumătate de miliard de euro din bugetulasigurărilor sociale în conturile administrate de fondurile privateobligatorii.
Chiar şi în aceste condiţii arbitrul pensiilor private dinRomânia şi jucătorii din piaţă apreciază că este nevoie de oaccelerare a cotei de contribuţie la pensiile obligatorii (pilonulII), care urmează să crească cu 0,5% pe an până la un maxim de 6%din salariul brut, pentru ca fondurile să poată acumula resursesuficiente pentru a asigura participanţilor venituri decente lapensie.
"Aproape jumătate din participanţi au în medie 200 de lei încontul de pensie. În ritmul acesta de creştere a contribuţieifondurile nu vor putea asigura participanţilor un venit suplimentardecent în momentul pensionării. Studiile arată că nivelulcontribuţiei trebuie să fie de cel puţin 10% din salariul brutpentru a ajunge la rezultatele scontate", a declarat Mircea Oancea,preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de PensiiPrivate (CSSPP), la un seminar organizat de Mediafax.
Guvernul, care a cochetat anul trecut cu ideea de a reducecontribuţiile la fondurile obligatorii până la 0,5% din salariulbrut, precizează însă că nu există vreo discuţie oficială pemarginea acestui subiect. "Nu avem în vedere nicio creştere decontribuţie şi mergem pe 3% anul acesta", a declarat Ioan Botiş,ministrul muncii, prezent la acelaşi eveniment.
Activele fondurilor de pensii obligatorii ar putea creşte cu 60%anul acesta, până la 6,8 miliarde lei (1,6 mld. euro), aratăestimările CSSPP, luând în calcul un grad de acoperire acontribuţiilor de 75% şi un randament din investiţii de 10% pe an.Totodată, activele acumulate de fondurile de pensii facultative(pilonul III) ar putea avansa cu 50%, până la 120 mil. euro, pebaza intrării în sistem a încă 35-40.000 de participanţi.
Administratorii de fonduri admit, totuşi, că piaţa pensiilorfacultative este subdezvoltată comparativ cu aşteptările iniţialeşi că nici introducerea pensiilor ocupaţionale (beneficii acordatede angajaţi unor grupuri de angajaţi şi nu individual), preconizatăpentru 2011, nu va revigora prea curând acest segment datorităreticenţei companiilor în a oferi beneficii extra-salarialeangajaţilor.
"De doi ani de zile nu avem negocieri de succes cu marilecorporaţii, or, tocmai acestea ar trebui să fie ţinta pensiilorocupaţionale. Suntem foarte precauţi şi ne mai gândim dacă vomintra pe această nişă", spune Crinu Andănuţ, preşedinteleAllianz-Ţiriac Pensii Private.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
