Înlocuirea leului cu euro se duce spre 2019. După alegerile parlamentare aflăm când adoptăm euro

România ratează adoptarea euro în 2015. BNR spune că noul guvern va decide următoarea dată

29 oct 2012 Autor: Claudia Medrega

Aderarea României la euro în 2015 este dificilă pentru România, iar noul guvern format după alegerile parlamentare din decembrie urmează să decidă dacă va fi menţinut sau nu calendarul de adoptare a monedei unice europene, în opinia economistului-şef al BNR, Valentin Lazea.

"Oficial, după alegerile parlamentare din decembrie, noul guvern va decide dacă să menţină sau nu calendarul curent de aderare în 2015. După mine, este dificil de menţinut această dată pentru că ar fi nevoie să se îndeplinească cumulativ trei condiţii: ar trebui să intrăm în mecanismul ERM 2 peste două luni, în ianuarie 2013 ar trebui să luăm în considerare doar perioada minimă de ERM, de doi ani, şi, în plus, ar însemna că banca centrală şi Comisia Europeană să accepte ca adoptarea euro pentru România să nu aibă loc la 1 ianuarie 2015, ci la mijlocul acelui an", a declarat Lazea la sfârşitul săptămânii.

Surse de pe piaţa financiară spun că, probabil, noul obiectiv de trecere la euro va fi anul 2019. Economia locală de mult a luat-o înaintea clasei politice pentru că peste 70% din împrumuturi sunt date în moneda europeană, foarte multe preţuri sunt calculate în euro, pornind de la telefonia mobilă, maşini sau case, iar acceptarea monedei unice ca monedă de tranzacţie este mai uşoară spre deosebire de Polonia, unde zlotul face legea.

În plină criză a datoriilor în zona euro, în timp ce majoritatea statelor din centrul şi estul Europei amână în linişte posibilele termene de aderare, România şi-a menţinut oficial obiectivul de trecere la euro în 2015. La BNR funcţionează chiar şi un comitet de trecere la euro care îşi respectă programul de întâlniri şi analizează stadiul îndeplinirii obiectivelor.

Guvernul şi Banca Naţională au văzut în adoptarea euro în 2015 o "ancoră" puternică pentru îndeplinirea reformelor şi tocmai din acest motiv nu au luat până acum o decizie privind revizuirea calendarului, deşi deteriorarea indicatorilor macro după criza economică face improbabilă respectarea graficului.

Principalele probleme în calea adoptării euro amintite de economistul-şef al BNR sunt legate de criteriile de convergenţă reală, respectiv PIB-ul redus pe cap de locuitor şi structura economiei româneşti, unde agricultura reprezintă 6-7% din PIB, dar utilizează 25-30% din forţa de muncă a României.

"Din păcate, nu putem să ne gândim să ade­răm la euro dacă agricultura reprezintă 6-7% din PIB şi utilizează 25-30% din forţa noastră de muncă. Cu cât rezolvăm mai repede problema şi scădem partea agriculturii şi creştem partea ser­vi­ciilor, cu atât avem şanse mai mari să adoptăm euro."

Extinderea crizei datoriilor din Grecia în Irlanda, Portugalia sau Spania, ţări mai puţin competitive, a subliniat în ultimul an dezavantajele apartenenţei la euro şi necesitatea unor reforme profunde. Cei mai mari membri estici ai Uniunii Euro­pene, Polonia, Cehia şi Ungaria, şi-au încetinit pregătirile pentru aderarea la zona euro.

Polonia a anunţat că nu va intra în uniunea monetară până când problemele de aici nu-şi găsesc rezolvare. În Ungaria, ministrul economiei a atenţionat că ţara sa ar trebui să evite adoptarea euro timp de două decenii şi să-şi întărească economia după modelul propriu. Şi Bulgaria a îngheţat pe termen nelimitat planurile de adoptare a monedei ca răspuns la deteriorarea condiţiilor economice şi la agravarea crizei din zona euro.

Adoptarea euro este marea ambiţie a gu­vernatorului Mugur Isărescu, aflat la conducerea BNR de două decenii, şi era iniţial prevăzută pentru 2014, an în care se încheie şi mandatul său actual. Ulterior, s-a profilat momentul ianuarie 2015 pentru trecerea efectivă la euro, după o perioadă de pregătiri între 2012 şi 2014.

Trecerea la euro ar reprezenta al doilea obiectiv important atins de guvernatorul Isărescu, după ce denominarea şi trecerea la regimul de ţintire a inflaţiei în 2005 au marcat stabilizarea leului după 15 ani de tranziţie dură, timp în care inflaţia a fost galopantă, iar cursul valutar a avut mai multe episoade de depreciere abruptă.

Toate cele 12 ţări care au aderat la UE din 2004 sunt obligate prin Tratat să adopte euro, dar trebuie mai întâi să îndeplinească mai multe criterii, astfel încât termenul este flexibil. Cinci dintre aceste state, Slovacia, Slovenia şi Estonia, Cipru şi Malta au trecut deja la euro.

Înainte de adoptarea propriu-zisă a euro, ţările candidate trebuie să treacă printr-o perioadă intermediară de cel puţin doi ani, denumită mecanismul de schimb valutar (ERM II), interval în care va fi testată stabilitatea monedei naţionale. Astfel, cursul trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat. Celelalte criterii de convergenţă sunt legate de stabilitatea fiscală, stabilitatea preţurilor şi a ratelor dobânzilor.

Înainte de a intra în zona euro, o ţară trebuie să respecte criteriile economice incluse în Tratatul de la Maastricht (deficitul bugetar nu poate depăşi 3% din PIB, datoria publică trebuie limitată sub 60% din PIB, iar inflaţia să nu depăşească cu 1,5% media celor mai performante ţări din zona euro). În ultimul an, băncile străine au lansat o serie de rapoarte care au pus sub semnul întrebării pla­nul de convergenţă al autorităţilor române privind adoptarea euro în 2015, indicând posi­bilitatea trecerii la moneda unică europeană în 2019 sau chiar 2024.

Adoptarea euro este unica opţiune pentru România, în condiţiile în care nu are posibilitatea să se dezvolte singură. "S-a dovedit că economiile mici, care nu au prea multe resurse, nu pot acţiona ca un actor independent, ca un jucător inde­pen­dent. Deci, dacă nu ai poziţia geografică şi eco­no­mică a Elveţiei sau a Norvegiei nu poţi să trăieşti singur într-o lume globalizată", a spus Lazea. El a adus în discuţie şi op­ţiunea ca România să urmeze modelul altor ţări şi să nu mai anunţe o dată certă de aderare la euro, susţinând că această opţiune are şi avantaje şi dezavantaje.

Un dezavantaj ar fi faptul că ar fi mai puţin mo­bilizată atenţia ţări, a publicului, şi mai puţină voinţă politică pentru adoptarea euro, a explicat Lazea.

Printre argumentele care justifică alter­nativa de a lăsa deschisă calea aderării la zona euro Lazea a amintit lipsa de apetenţă a ţărilor mem­bre ale zonei euro de a primi membri noi, criteriile de convergenţă reală care trebuie înde­plinite, dar şi faptul că "efectul de disciplinare" al adop­tării euro a fost într-o oarecare măsură pre­luat de noile instrumente introduse de Comisia Europeană.

Adoptarea euro prespune o serie de eforturi, dar aduce şi câştiguri, consideră Lazea. El a aminit că în România populaţia este în general favorabilă adoptării euro, susţinând şI că nivelul de informare al românilor este mai scăzut decât în alte ţări.

"Nu trebuie să ai o poziţie de automulţumire după aderarea la euro. Doar atunci începe munca mai grea. Şi mă întreb...românii sau orice altă naţiune sunt ei de fapt conştienţi de acest lucru. Şi dacă da...cum ar răspunde ei dacă ar ştii că de fapt adoptarea euro însemană să nu te automulţumeşti cu munca făcută şI să continui să munceşti, şI încă din greu. Chiar dacă aceasta uniune va dura doar 3-4 generaţii, va fi un câştig, chiar dacă va dura 100 de ani, după care se destramă, este bine. Noi sperăm să avem şi câteva câştiguri pe termen mediu, măcar".

Preşedintele Traian Băsescu a declarat în septembrie că România nu are niciun motiv să modifice ţinta, anul 2015, şi că rămânerea în afara zonei euro ar fi "o dramă", arătând că este un tren pe care România riscă să nu-l mai prindă în viitor.

Unii analişti de pe piaţa locală au arătat în toamna acestui an că adoptarea monedei euro de către România în 2015 este de domeniul SF, întrucât România nu are toate temele făcute, cel mai probabil orizont de timp pentru intrarea în zona euro fiind următorii zece ani. Ei au arătat că biectivul pentru adoptarea euro trebuie să fie unul realist, nefiind cazul anului 2015.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 29.10.2012

Intră în comunitatea Facebook Ziarul Financiar, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
Cuvinte cheie:
BNR
, adoptarea euro
Vizualizari:
Printeaza
Momentan sunt 4 comentarii Comenteaza si tu
Comentarii (4):
semafor galben - 29 octombrie 2012, 18:48

Astea sunt vrajeli, vezi doamne nu se poate, UE, calendarul, conditiile economice..bla..bla..bla.
Se putea trece de mult la euro, nu s-a vrut si nu se vrea, pai cum credeti voi ca vor lasa "Ei" vaca asta de muls (populatia) si de SARACIT populatia. Euro urca permanent salariile se duc dracului... rezultatul este evident se scot cat mai multi bani din buzunarele romanilor. Ca sa nu mai vorbim de cursul de schimb care devine etalon pentru stabilirea accizelor si taxelor pentru un an intreg. Dormiti ROMANI, DORMITI.....pana o sa va treziti cu buzunarele goale-goaleeeee

Sorin - 29 octombrie 2012, 11:46

Doamne ajuta,sa nu-l mai adoptam niciodata...Uite ca incompetenta portocalie din ultimii 8 ani ne-a salvat de la un dezastru,nu e complet nefolositoare:))Acum un guvern destept ar interzice afisarea preturilor la case,masini,vacante,etc,in euro si ar cere sa se "tranzactioneze" in moneda locala,asa cum ar fi normal.Sa vezi ce frumos se rezolva problemele oamenilor,nu mai intereseaza pe nimeni cursul de schimb.

RL - 29 octombrie 2012, 09:44

Suntem o tara rămasă fără industrie si necompetitivi cu vestul, trecerea la euro ar fi un pas greșit. Cât vor fi la noi salariile 200 euro? Nu am face decât sa tragem euro in jos. E bine așa cum suntem poate trecem la euro peste 10-20 ani, dacă va mai fi euro.

alex - 29 octombrie 2012, 09:11

cea mai mare realizare alui Isarescu in lupta cu talharii si incompetentii din toate guvernele si economie a fost convertibilatea leului, de care multi inca habar nu au, si vad ca nici in articolul dvs nu apare....

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

Intră în comunitatea Facebook Ziarul Financiar, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
vreaupresedinte.ro
vreaupresedinte.ro
Inchide