"Euro are un viitor nemaipomenit şi ar fi foarte bine ca România să treacă la euro, să adopte moneda euro. Orice ţară este capabilă să adopte moneda euro, însă acest lucru va presupune o disciplină benefică pentru ţară, astfel că atunci când oamenii sugerează că Grecia ar trebui să părăsească zona euro nu înţeleg de fapt ce se întâmplă. Dacă Grecia vrea să devină competitivă, cu un euro puternic, trebuie să îşi reducă preţurile", a declarat Mobius, invitat la emisiunea "După 20 de ani", difuzată duminică de Pro TV.
El apreciază că euro va continua să existe, susţinut de dezbaterile şi reformele implementate de ţările din Uniunea Europeană, iar la finalul crizei Europa va deveni mai puternică. Mobius a spus, totodată că nu crede într-o criză globală şi că foarte multe din discuţiile despre o criză globală sunt inventate.
Statele emergente din Europa Centrală şi de Est au devenit tot mai reticente în privinţa adoptării euro în ultimii trei ani, odată cu dezvoltarea crizei datoriilor de stat. Deşi zona euro este principala piaţă de desfacere pentru exportatorii din statele est-europene, care îşi vând peste jumătate din marfă în spaţiul monetar, şapte dintre cele 10 state intrate în UE după 2004, inclusiv România, nu au adoptat încă moneda unică.
În România, autorităţile vor definitiva după alegerile parlamentare din decembrie strategia privind adoptarea monedei euro, ţinta indicativă fiind în prezent anul 2015.
Polonia a renunţat în urmă cu trei ani la calendarul care prevedea intrarea în zona euro în 2013, iar premierul Donald Tusk a afirmat în iulie că moneda euro este "complet neatractivă". Premierul ungar Viktor Orban a declarat în luna martie că Ungaria nu va adopta euro înainte de anul 2018, iar Sofia a suspendat pe termen nedefinit planurile de trecere la moneda unică.
Grecia se află în al cincilea an de contracţie economică, cu şomajul la un nivel record. Statul a evitat intrarea în colaps din cauza îndatorării extrem de ridicate doar în urma a două acorduri de ajutor financiar extern, însumând 240 de miliarde de euro. Statul elen s-a angajat să aplice măsuri severe de austeritate, care au dus la demonstraţii violente.
Totuşi, potrivit şefului Franklin Templeton Emerging Markets, în Grecia sunt multe persoane care susţin implementarea reformelor.
"Sunt multe afaceri în Grecia copleşite de reglementări excesive cărora nu li se permite să facă ce îşi doresc să facă cu afacerile lor. Pentru a vă da un exemplu, preţurile la benzină şi motorină sunt mai mari decât în alte părţi ale Europei. De ce? Din cauza restricţiilor la importuri din alte părţi ale Europei la benzină şi motorină. Este un lucru rău pentru economie şi pentru populaţia ţării. Aici este nevoie de reforme, pentru că toate aceste lucruri care ridică costurile economiei împiedică mediul de afaceri să prospere. Dacă vrei să micşorezi rata şomajului trebuie să dezvolţi micile întreprinderi", a afirmat Mobius.
Franklin Templeton activează în România din septembrie 2010, de când a preluat administrarea Fondului Proprietatea, fond care deţine în prezent participaţii la companii precum OMV Petrom (20,1%), Hidroelectrica (19,9%), Romgaz (15%), Nuclearelectrica (9,7%), Transgaz (15%), Complexul Energetic Oltenia (21,5%), Alro (10,2%) şi BRD (3,6%).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
