Ministerul Finanţelor a împrumutat anul acesta 48,5 miliarde de lei prin emisiuni de titluri în lei pe piaţa internă, la care se adaugă 3 mld. euro şi 1,5 mld. dolari prin emisiuni de titluri în valută. Statul s-a îndatorat astfel cu echivalentul a 15 mld. euro de la începutul anului.
Suma împrumutată de stat a scăzut cu echivalentul a 10 miliarde de lei faţă de anul 2012, ceea ce în termeni procentuali înseamnă un minus de 17%. Nu doar suma împrumutată, ci şi randamentele plătite de stat au scăzut – determinantă pentru această ultimă mişcare fiind includerea titlurilor româneşti într-o serie de indici privind pieţele emergente publicaţi de Barclays şi JP Morgan.
Spre exemplu, dacă la sfârşitul anului trecut randamentul pentru obligaţiuni cu scadenţa la cinci ani ajungea la aproximativ 6%, în prezent Finanţele reuşesc să se împrumute pe aceeaşi scadenţă la dobândă de sub 5% pe an. La certificatele de trezorerie (care au scadenţe de 6 luni sau un an) dobânda a coborât sub 3% pe an, un minim istoric. Spre comparaţie, în 2010 statul se împrumuta pe 12 luni la randament de 10% pe an.
Scăderea randamentelor a venit pe fondul unei cereri în creştere pentru titlurile de stat româneşti, cerere susţinută de străini. Intrările de capital de pe pieţele externe au avut un impact inclusiv asupra cursului de schimb, care a a reuşit să se stabilizeze între 4,4 şi 4,5 lei/euro.
“Includerea respectivă a avut probabil cel mai mare impact asupra fondurilor de investiţii, iar îmbunătăţirea cererii pentru titluri de stat multumită apetitului în creştere al acestora a avut un impact deosebit asupra titlurilor de stat şi indirect asupra cursului de schimb şi a politicii monetare din Romaâia”, comentează Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank.
Randamentele au scăzut constant pe parcursul anului, cu excepţia câtorva perioade de volatilitate (cea mai însemnată fiind în luna iunie), când scăderea apetitului la risc al investitorilor globali s-a reflectat în ieşiri semnificative din piaţa titlurilor de stat în lei. Cursul a înregistrat, de asemenea, fluctuaţii mai mari în aceaste perioade pe seama cererii crescute de valută.
Faptul că statul s-a împrumutat mai puţin s-a reflectat şi în creşterea lichidităţii din piaţa monetară, unde dobânzile au scăzut la minime istorice. Indicatorul Robor la 3 luni se află în prezent la 2,5% pe an, la jumătate faţă de nivelul din luna ianuarie 2013. Determinantă pentru scăderea costului leilor a fost şi ajustarea dobânzii-cheie de la 5,25% pe an la 4% pe an în intervalul iulie-noiembrie 2013.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
