România ar putea să aibă noroc. După patru ani în care a luat definitiv mai puţin de 4% din cele 19,7 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, o propunere a Comisiei Europene privind bugetul pentru următorul exerciţiu financiar din perioada 2014 - 2020 s-ar putea să ne avantajeze.
Slaba absorbţie a fondurilor UE de către România a potenţat temerea că sumele îi vor fi reduse în următoarea alocare, însă proaspătul ministru al afacerilor europene Leonard Orban vorbeşte despre "sume importante în plus pentru România", atât pe politica agricolă comună (plăţile directe către fermieri), cât şi pe politica de coeziune (instrumentele structurale).
De ce este optimist ministrul? Pentru că o propunere a oficialilor de la Bruxelles - aceea ca politica de coeziune care se adresează zonelor aflate sub media UE ca nivel de prosperitate să fie modificată şi să se concentreze pe regiunile cele mai sărace - ne ajută. Rămâne însă de văzut dacă până la finele lui 2012 (perioada în care, teoretic, ar trebui să se desfăşoare negocierile finale legate de alocările bugetare ale UE) vom reuşi să câştigăm credibilitate în faţa celorlalte state membre şi să le convingem că data viitoare vom şti cum să cheltuim banii.
Cât de aprinsă va fi lupta pentru viitoarele fonduri ale UE o demonstrează ultima luare de poziţie a ţărilor net contributoare la bugetul Uniunii, cum ar fi Olanda sau Franţa, care se opun propunerii Comisiei Europene de a majora cofinanţarea pentru cele patru state din UE, printre care se află şi România, de la 85% în prezent la 95%, deşi nu există date limpezi că ar fi afectată direct.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
