Doar 15 companii româneşti au atras în ultimii şase anifinanţări semnificative (de peste 10 mil. euro) de pe Bursă, prinIPO-uri sau majorări de capital, marea majoritate preferând să seîmprumute de la bănci. 
Aceasta poate fi una dintre explicaţiile faptului că în ultimiidoi ani sute de companii locale au intrat în insolvenţă,nemaiputând să-şi plătească ratele.
Calculele arată că în ultimii cinci ani (2005-2010) companiileromâneşti au atras ceva mai mult de 600 mil. euro de pe Bursă prinoferte publice iniţiale de
vânzare de acţiuni (IPO) şi majorări de capital cu aporturi înnumerar din partea acţionarilor.
Aici nu au fost cuprinse majorările de capital realizate decompanii unde acţionarul majoritar deţine peste 90% din capital,precum Artrom Slatina sau Alum Tulcea, care nu sunt relevantepentru conceptul de finanţare prin intermediul pieţei de capital,ci doar acele majorări de capital unde s-au înregistrat subscrierimasive din partea acţionarilor minoritari.
În comparaţie, de la finele lui 2004 până în aprilie 2010,soldul creditului neguvernamental acordat mediului privat a crescutcu circa 20 de miliarde de euro, relevând dependenţa companiilorlocale de finanţarea bancară.
Pentru această situaţie se pot găsi numeroase explicaţii, cum arfi extinderea agresivă a băncilor străine pe piaţa locală începânddin 2004 şi simplitatea obţinerii de credite bancare (mai ales pânăîn 2007), în comparaţie cu procedurile destul de complicate deparcurs în cazul ofertelor publice sau al majorărilor decapital.
În plus, lipsa de adâncime a pieţei de capital, care nu se poatebaza pe o masă critică de investitori de genul fondurilor de pensiisau fondurilor mutuale, care să ofere intrări constante de capital,face ca intrările sau ieşirile fondurilor de investiţii străine sădetermine fluctuaţii puternice ale preţurilor, ceea ce poate creaneplăceri pentru companiile listate. În ciuda acestor impedimente,o serie de antreprenori locali au avut curajul să parieze pe Bursăşi au reuşit să-şi asigure o poziţie solidă, fiind mai feriţi decriză.
Printre exemple se numără Raul Ciurtin, preşedintele Albalact,care a finanţat o bună parte din extinderea companiei prin majorăride capital, iar în prezent este singurul producător local delactate care se bate de la egal la egal cu mult mai puternicelemultinaţionale din domeniu.
Gheorghe Călburean şi-a clădit imperiul în sectorul forajului şiconstrucţiilor în jurul Dafora Mediaş (DAFR) cu ajutorul pieţei decapital, finanţând prin majorări de capital inclusiv preluareaCondmag Braşov (COMI), care acum este cea mai profitabilă companiedin grup.
Dorel Goia şi Emanoil Viciu au listat Teraplast Bistriţa (TRP)la Bursă în 2008 reuşind să atragă prin ofertă publică (IPO) ceamai mare parte a fondurilor necesare pentru relocarea producţiei,fiind în prezent printre liderii pieţei de profile din PVC.
Exemplul lor a fost urmat şi de alţi antreprenori, precum MirceaVescan, acţionarul majoritar al producătorului de echipamentepentru foraj Armax-Gaz Mediaş (ARAX), sau Horaţiu Cercel,proprietarul companiei de construcţii Concefa Sibiu (COFI), carederulează chiar în prezent majorări de capital pentru astrânge
bani de pe piaţă pentru extinderea operaţiunilor.
Prezenţa pe Bursă nu este o garanţie a succesului unei companii,evoluţia acesteia depinzând în primul rând de deciziilemanagementului sau de contextul de piaţă. Astfel, deşi s-au folositde finanţările pe Bursă, retailerul electroIT Flamingo (FLA) sauBanca Carpatica (BCC) se află într-o situaţie dificilă, prima fiindîn insolvenţă, iar a doua având pierderi mari în ultimii ani.
Banca Transilvania (TLV), condusă de Horia Ciorcilă, este însăcel mai bun exemplu privind modul în care o companie cu capitalromânesc se poate dezvolta folosind piaţa de capital. În ultimiişase ani, TLV a strâns peste 150 mil. euro de pe Bursă, fiind înprezent una dintre cele mai valoroase afaceri cu capital privatlocal.
GheorgheCălburean, preşedintele Dafora Mediaş (DAFR)
- A strâns circa 28 mil. euro de pe Bursă, prin majorări decapital, renunţând la 20% dintre acţiunile companiei de foraj şiconstrucţii Dafora Mediaş. În prezent mai deţine circa 55%.
- Cu banii adunaţi de la investitori a finanţat în 2007 preluareapachetului de control al constructorului de conducte magistraleCondmag Braşov (COMI).
Raul Ciurtin, preşedintele Albalact Alba Iulia(ALBZ)
- A adunat aproape 15 mil. euro de la investitorii de pe Bursă,după ce a permis intrarea în acţionariat a unor fonduri deinvestiţii prin reducerea participaţiei de control.
- Banii au fost utilizaţi pentru construcţia unei noi fabrici delactate şi a unei ferme de vaci în comuna Oiejdea, judeţul Alba,precum şi pentru preluarea fabricii Rarăul din CâmpulungMoldovenesc.
Dorel Goia, acţionarul principal al Teraplast Bistriţa(TRP)
- A listat Teraplast la Bursă în 2008, reuşind să atragă circa 14mil. euro prin oferta publică iniţială (IPO), care a evaluatcompania în acel moment la circa 70 mil. euro.
- Cu banii din IPO, Teraplast şi-a relocat fabrica de profile dinPVC şi pe cea de ţevi din PVC din oraşul Bistriţa, reuşind înacelaşi timp să-şi menţină afacerile la un nivel constant chiar şiîn 2009.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
