Banca Transilvania (TLV), a treia bancă de pe piaţa locală şi cea mai mare cu capital majoritar privat românesc, a raportat în trimestrul al treilea (T3) un profit net de 41,2 mil. lei, în creştere cu 13% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate ieri pe bursă.
Din datele publicate la nouă luni şi la semestru rezultă că profitul operaţional al Băncii Transilvania s-a redus cu 22% în trimestrul al treilea, la 148 mil. lei, însă minusul a fost compensat de cheltuielile cu provizioanele, care au scăzut cu 40%, la 89,6 mil. lei.
Scăderea rezultatului operaţional a fost determinată, în primul rând, de reducerea veniturilor din operaţiuni financiare, în condiţiile în care pieţele de capital au traversat în ultimele luni cea mai agitată perioadă de după căderea Lehman Brothers.
Profitul net la nouă luni, în creştere cu 54%
În ciuda încetinirii din T3, la nouă luni profitul net al Băncii Transilvania a crescut cu 53%, la 106,9 mil. lei, fiind impulsionat în special de creşterea din primul semestru.
Ca tendinţe, din rezultatele publicate se desprind următoarele direcţii: veniturile operaţionale sunt în stagnare, cheltuielile operaţionale sunt în uşoară creştere, însă au scăzut riscurile, iar creşterea creditelor neperformante a încetinit.
La capitolul venituri, veniturile nete din dobânzi sunt în stagnare în ciuda creşterii portofoliului de credite, în condiţiile în care creşterea costurilor de finanţare (dobânzile la depozite) din cauza crizei datoriilor Greciei pune presiune pe marjele de dobândă.
Cheltuielile operaţionale au crescut însă cu circa 8% în primele nouă luni, ca urmare a extinderii reţelei de unităţi şi a creşterii numărului de salariaţi, care au determinat şi creşterea cheltuielilor salariale cu 5%. Astfel, raportul costuri/venituri a urcat la 51,7%.
Provizioanele sunt în scădere, dar analiştii sunt sceptici
Situaţia s-a inversat faţă de anii precedenţi, când profitul operaţional creştea, dar provizioanele creşteau mai mult. Acum provizioanele au scăzut mai mult decât profitul operaţional. La nouă luni, costurile de risc au fost de circa 385 mil. euro, în scădere cu 20% faţă de perioada similară a lui 2010.
"Vedem rezultatele drept moderat pozitive, deoarece scăderea costului riscului se datorează în principal naturii pro-ciclice a provizionării pe standardele româneşti de contabilitate şi oarecum prematură ţinând cont că nu ne aşteptăm la o revenire puternică a economiei României. Am avertizat la începutul anului că spre sfârşitul lui 2011 provizionarea pe RAS va conferi o imagine mai pozitivă, dar nu ne aşteptăm la aceeaşi imagine pe IFRS", au comentat analiştii firmei de brokeraj Raiffeisen Capital & Investment. Totuşi, ritmul de creştere a creditelor neperformante s-a redus. În trimestrul al treilea rata creditelor neperformante a crescut cu 0,35% faţă de finele lunii iunie, la 8,67% din portofoliul total de credite. Spre comparaţie, în trimestrul al treilea din 2010 creditele neperformante creşteau cu aproape 1%, la 6,92%.
În primele nouă luni ale acestui an ponderea creditelor neperformante a crescut cu 1,3%, faţă de o creştere de 2,1% în perioada similară a lui 2010. În aceste condiţii, este normal ca şi provizioanele să încetinească, mai ales că din provizioanele totale de 1,7 mld. lei (la 30 septembrie) 292 mil. lei reprezintă provizioane nedeductibile fiscal constituite suplimentar. Adică pierderile asumate de bancă depăşesc nivelul creditelor neperformante, al căror volum era de circa 1,3 mld. lei.
A dat drumul la creditare
Portofoliul total de credite al Băncii Transilvania a crescut cu 12%, respectiv 1,6 mld. lei (372 mil. euro) de la începutul anului, până la aproape 15 mld. lei (3,5 mld. euro). Doar în trimestrul al treilea soldul creditelor a crescut cu 700 mil. lei. Spre comparaţie, în 2009 şi 2010 creşterea cumulată a portofoliului de credite a fost de 2,15 mld. lei.
Creditarea a crescut în special pe segmentul de companii, care a ajuns la 62% din portofoliul total de la 57% în urmă cu un an.
Şi soldul depozitelor a crescut cu 12% de la începutul anului, adică peste 2 mld. lei, la 19,3 mld. lei (4,49 mld. euro). "Rata credite/depozite înregistrează un nivel de 0,78, printre cele mai bune din sectorul bancar românesc", spun analiştii Tradeville. Asta înseamnă că banca are resurse atrase suficiente pentru a susţine creşterea creditării.
Banca continuă să crediteze şi statul, portofoliul de titluri crescând în primele nouă luni cu 22%, la 4,79 mil. lei (1,1 mld. euro). Astfel, activele totale ale băncii au urcat în primele nouă luni cu 9%, la 23,57 mld. lei (5,48 mld. euro). Cei mai mari acţionari ai băncii sunt BERD, cu 14,61% din titluri, şi Bank of Cyprus, cu 9,7%. Printre acţionarii semnificativi se regăsesc SIF Moldova, SIF Oltenia, SIF Banat, Horia Ciorcilă, preşedintele Consiliului de Administraţie al băncii, şi IFC, divizie a Grupului Băncii Mondiale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
