Ioan Cuzman, presedintele SIF Banat-Crisana, (SIF1), una dintre cele doua SIF-uri care deruleaza in acest an adunari generale extraordinare ale actionarilor (AGEA), spune ca are inca emotii in privinta atingerii nivelului de prezenta de 50% necesar pentru luarea deciziilor in cadrul acesteia. Pe ordinea de zi: actiuni gratuite, modificarea statutului si discutarea pragului de detinere.
SIF Banat-Crisana a demarat chiar si o campanie de promovare pe internet pentru atragerea actionarilor la adunarea generala, fie chiar si prin votul electronic, care va conta anul acesta in premiera la stabilirea cvorumului si la luarea deciziilor in cadrul AGA.
"Am emotii privind cvorumul pe care il vom inregistra la AGA, dar cred ca este posibil sa atingem cei 50% necesari", spune Ioan Cuzman. El spune ca SIF a inregistrat pana acum un numar ridicat de actionari care au votat pe internet, insa cei mai multi dintre acestia detin cateva mii de actiuni. Cuzman mizeaza in principal pe prezenta la AGA sau votul prin corespondenta al marilor actionari, in principal fonduri de investitii. Adunarea generala va avea loc pe 23-24 aprilie.
Unul din punctele de pe ordinea de zi estre majorarea capitalului social prin distribuirea catre actionari a unei actiuni gratuite la fiecare actiune detinuta.
"Nu ducem lipsa de lichiditati, dar este un moment bun pentru investitii. In plus, pentru actionari operatiunea va aduce castig pentru ca experienta a aratat ca valoarea a doua actiuni dupa majorare este de obicei mai mare decat cea a unei actiuni inainte de majorare", spune presedintele SIF.
El spune ca daca propunerea de majorare va fi adoptata, nu isi propune sa transforme distribuirea de actiuni gratuite din profit o politica pe termen lung. Pe piata au existat ingijorari ca SIF-urile ar putea folosi pretextul actiunilor gratuite pentru a nu distribui actionarilor bani din castigurile inregistrate.
"Nu credem ca este bine ca an de an sa practicam aceasta majorare a capitalului social pentru ca asta ar duce la o scadere a indicatorilor pe actiune, cum ar fi profitul pe actiune sau activul net pe actiune, iar aceasta ar putea sa nu dea un semnal pozitiv investitorilor, mai ales celor care nu sunt profesionisti", spune Cuzman.
Pe ordinea de zi se mai afla si aprobarea unei posibile majorari a pragului de detinere - numarul maxim de actiuni pe care un actionar il poate detine. Pragul ar urma sa se "modifice de drept la 2% la data la care legislatia o va permite", conform propunerii de pe ordinea de zi. Legislatia in vigoare limiteaza detinerea maxima a unui actionar la 1% din capitalul social.
"Am vrut sa redeschidem aceasta problema si sa avem in statut o prevedere in cazul in care se modifica legislatia. Credem ca un prag de detinere este bine sa existe, dar vrem o relaxare a acestuia si in plus un mai bun control al actiunii concertate", spune Cuzman. "Nu am semnale ca s-ar modifica legislatia", mai spune el.
Presedintele SIF a amintit de situatia de acum trei-patru ani, cand desi exista un prag de 0,1%, mai multi investitori cehi si sloveni, despre care se banuia ca actioneaza in mod concertat, preluasera circa 15% din capitalul SIF, o participatie importanta, avand in vedere ca la acea vreme la adunarile generale se strangeau cu greu actionari reprezentand 30% din capitalul social. Pragul de detinere la SIF-uri a fost vazut aproape intotdeauna ca o arma a sefilor SIF impotriva actionarilor care ar dori sa ii schimbe. Seful SIF Banat-Crisana spune insa ca nu este asa.
"Nu exista o legatura intre spiritul nostru de conservare si pragul de detinere. Daca nu sunt multumiti de noi, actionarii pot sa nu ne voteze la alegerile de la adunarea generala. Sau actionari reprezentand 5% din capitalul social pot cere convocarea AGA pentru schimbarea administratorilor", spune Cuzman.
SIF Banat-Crisana este a treia SIF care vorbeste despre posibilitatea unei majorari de capital social prin emisiunea de actiuni noi si vanzarea acestora pe piata, dupa SIF Transilvania si SIF Moldova, ai caror presedinti au declarat ca se gandesc la aceasta varianta. Posibile decizii ca aceasta sunt la originea propunerii de reducere a cvorumului necesar AGEA.
"Vrem sa ne aliniem prevederilor legii societatilor comerciale si sa inlesnim luarea unor decizii in viitor. Putem sa propunem un aport de capital, de ce nu? Ne gandim la orice", spune el.
Daca propunerea va fi aprobata de actionari, cvorumul necesar la adunarile gnerale extraordinare ar urma sa fie redus de la 50% la 25%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
