Investitorii în fondurimutuale sunt printre cei maidezavantajaţi clienţi din mediul investiţional pentru că nubeneficiază de niciun fel de protecţie în cazul în care instituţiacare le depozitează averea din fonduri ar intra în faliment.
În fondurile mutuale româneşti investesc peste 220.000 deinvestitori, dintre care peste 100.000 au intrat în ultimii doiani, plasându-şi banii în special în fonduri monetare, care au fostpromovate de bănci la pachet cu depozitele.
Investitorii la Bursă, în număr de 86.000, sunt protejaţi deFondul de Compensare dacă brokerul la care au deschis contul detranzacţionare dă faliment, în timp ce clienţii băncilor au peste15 milioane de depozite şi conturi curente garantate în limitamaximă a 100.000 de euro.
Discrepanţa este cu atât mai mare cu cât fondurilemutuale se adresează investitorilor mici, deretail, iar în ţările din Vest acestea sunt la fel de populare cainvestiţiile la Bursă.
În contextul crizei financiare, al turbulenţelor din sectorulbancar, dar şi al cazurilor de fraudă apărute în ultimii ani, careau adus pierderi investitorilor (cazul Madoff din SUA), ComisiaEuropeană a considerat necesară modificarea Directivei privindschemele de compensare a investitorilor, neactualizată din 1997.
Astfel, Bruxellesul poartă negocieri în prezent cuadministratorii de fonduri, băncile şi autorităţile de supravegheredin statele Uniunii Europene pentru a introduce investitorii înfonduri mutuale în schemele de compensare.
Potrivit proiectului de directivă, cazurile pentru care aceştiinvestitori pot pretinde compensaţii de până la 50.000 de euro suntatunci când au suferit pierderi din cauza incapacităţii(falimentului) băncii depozitare sau unei părţi terţe căreia i-aufost încredinţate activele fondului, de a rambursa fonduluiresursele care îi aparţin şi imposibilităţii de a-i restituiinstrumentele (acţiuni, obligaţiuni) care îi aparţin.
Surse oficiale de pe piaţa locală de capital susţin că o astfelmăsură de protecţie "nu se justifică pentru că legislaţiaromânească de pe piaţa de capital oferă garanţia că activelefondurilor mutuale sunt ţinute separat de depozitele bancare şi nufac parte din masa credală în cazul falimentului". Mai mult,resursele pentru compensare vor fi plătite de administratori dinactivele fondurilor, fapt ce va cauza o scădere a activelor, maisusţin sursele. La finele anului trecut, cele peste 50 de fondurimutuale aveau active nete totale de circa 5,5 mld. lei, cea maimare parte fiind plasată în fonduri monetare care investesc aceştibani în depozite bancare. Banii investiţi de fonduri monetare îndepozite nu sunt garantaţi.
De aceeaşi părere este şi Florin Dolea, directorul executiv alsocietăţii Pioneer Investment, cu active în gestiune de 28,4milioane de lei.
"Riscul de faliment al băncii depozitare este cel mai mic riscla care se expune investitorul în fonduri mutuale, astfel că nucred că această măsură va avea un impact dacă va fi introdusă.Trebuie adăugat că orice soluţie trebuie să ia în calcul un raportproporţional între riscurile acoperite şi costurile generate", aspus el.
Depozitarul, banca ce verifică periodic valoarea activelordeţinute de fonduri şi le păstrează în custodie activele, s-adovedit a fi veriga slabă în majoritatea cazurilor de fraudăapărute în industria fondurilor de investiţii. În SUA, schema Ponziconstruită de Benrnard Madoff trimitea clienţilor date privindrandamentele fără a fi certificate de vreun depozitar, în timp ceîn România falimentul Fondului Naţional de Investiţii a fostposibil şi pentru că fondul funcţiona fără depozitar.
Chiar dacă investitorii în fondurimutuale vor deveni"compensabili", este destul de neclar cum anume îi va despăgubiFondul de Compensare.
Fondul de Compensare a Investitorilor din România a strâns încei cinci ani de funcţionare resurse de aproape 3 milioane de europentru despăgubirea clienţilor unui broker intrat în faliment.
Suma de 3 milioane de euro a fost strâns sub formă decontribuţii anuale de la brokeri şi bănci care tranzacţionează laBursă.
În acest an, Fondul de Compensare trebuie să mai strângă 300.000de euro de la brokeri pentru a asigura un plafon de compensare de15.000 de euro/investitor.
Deşi brokerii contribuie de cinci ani la Fondul de Compensare,până în prezent niciun investitor nu a fost compensat chiar dacă auexistat cazuri de faliment.
Un caz controversat a fost cel al casei de brokeraj Mobinvestdin Oradea.
În urma neregulilor descoperite la Mobinvest, CNVM a cerutacţionarilor dizolvarea societăţii şi a blocat conturile delichidităţi şi cele cu instrumente financiare timp de mai multeluni. În perioada cât conturile au fost blocate, Bursa a scăzut cupeste 50%, aducând pierderi investitorilor captivi în conturileblocate.
Anul trecut, un grup de peste o sută de investitori, foşticlienţi ai societăţii de brokeraj, au obţinut în instanţă daune învaloare de 7,5 milioane de lei pe care trebuie să le primească dela CNVM şi de la Mobinvest.
La instanţele judecătoreşti şi nu la Fondul de Compensare auapelat şi investitorii păgubiţi de frauda de 200.000 de euro de lasucursala din Deva a societăţii Broker Cluj. În prezent,investitorii au deschise procese în instanţă pentru a-şi recuperapierderile.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
