Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), autoritatea de reglementare şi supraveghere a fondurilor de pensii private, va fi condusă de Marian Sârbu începând din luna iunie, când expiră mandatul actualului preşedinte Mircea Oancea, care supraveghează pensiile private din 2006, înainte de lansarea prensiilor private obligatorii (pilon II).
Marian Sârbu este preşedintele partidului UNPR , funcţie la care va renunţa după ce va prelua cârma CSSPP. El a fost susţinut de UNPR pentru această funcţie, fiind validat marţi 27 martie de Parlament. Conducerea CSSPP este numită în baza algoritmului politic. Sârbu nu a putut fi contactat de ZF pentru comentarii.
Înainte de trecerea sa la UNPR în martie 2010, Marian Sârbu a fost una dintre cele mai vizibile şi longevive personalităţi politice ale PSD, partid sub sigla căruia a avut două mandate de ministru al muncii: din decembrie 2000 până în iunie 2003 în guvernul Năstase şi din decembrie 2008 până în octombrie 2009 în guvernul Boc.
De primul său mandat de ministru al muncii este legat eşecul primei reforme a pensiilor private, iniţiată de guvernul Isărescu în anul 2000, însă respinsă de guvernul Năstase în 2001. La începutul anilor 2000, Marian Sârbu motiva respingerea ordonanţei de urgenţă a pensiilor private argumentând prin dezechilibrul existent în sistemul public. În 2001, numărul mediu de pensionari a fost de 6,1 milioane, în timp ce numărul mediu de salariaţi a fost de circa 4,7 milioane, Marian Sârbu estimând că sistemul public de asigurări sociale va fi echilibrat abia în 2008. Reforma pensiilor private, prin lansarea fondurilor de pensii private obligatorii, a avut loc în 2007. La finele anului trecut, în România erau 4,7 milioane de pensionari, potrivit Casei de Pensii, şi 5,25 milioane de salariaţi, potrivit Ministerului Muncii. În mandatul de ministru al muncii din guvernul Boc, Marian Sârbu a fost printre susţinătorii creşterii pensiilor publice, propunând chiar la un moment dat creşterea punctului de pensie de la 35% la 45% din salariul mediu brut.
Incapacitatea de a-şi finanţa din resurse proprii deficitul de la bugetul public de pensii a fost principalul motiv pentru care România s-a împrumutat cu 20 miliarde de euro de la FMI şi Comisia Europeană în 2009. Creşterea contribuţiilor la fondurile de pensii, estimate să ajungă la 6% în 2016 faţă de 3,5% în 2012, va pune presiune pe bugetul public de pensii, pentru că odată cu creşterea contribuţiilor către pensiile private se diminuează contribuţia către pensiile de stat.
Nu doar România are de găsit soluţii pentru a acoperi deficitul sistemului public de pensii. Unele state din Europa au fost nevoite să apeleze la măsuri dure pentru a-şi reduce deficitul din sistemul public de pensii, Ungaria apelând la măsura disperată de a naţionaliza activele de 10 mld. euro ale fondurilor pensii private în timp ce Portugalia a transferat 5,6 miliarde de euro din activele pensiilor private la bugetul de stat.
Astfel că este extrem de important cine va avea conducerea CSSPP în următorii şase ani cât este mandatul de preşedinte al instituţiei, pentru că preşedintele autorităţii participă la elaborarea legislaţiei în domeniu. Estimările sunt că fondurile de pensii private vor ajunge la active de 7 mld. euro în 2017, de patru ori mai mult decât în prezent. De dezvoltarea fondurilor de pensii depind şi speranţele de creştere ale bursei de la Bucureşti şi ale întregii pieţe de capital.
Cum 2008 a fost primul an de activitate al pensiilor private obligatorii, de abia în ultimii doi ani prezenţa fondurilor de pensii a devenit mai vizibilă pe bursa de la Buucreşti. Din activele de 7 miliarde de lei, investiţiile în acţiuni româneşti ale pensiilor private obligatorii sunt de circa 10%, adică 700 mil. lei. O creştere a activelor pensiilor private va duce şi la o creştere a sumele disponibile pentru investiţii în companiile locale listate.
Randamentele fondurilor de pensii private au fost însă tot mai sensibile la fluctuaţiile înregistrate de pieţele financiare anul trecut, fiind afectate de corecţiile negative de pe burse de anul trecut şi de scăderea dobânzilor la depozite şi titluri de stat. Astfel că la finele lunii februarie randamentul anualizat al celui mai performant fond este de circa 9%, puţin peste dobânda bancară. Fondurile de pensii private fac investiţii pe termene lungi de timp, de circa 20 de ani.
Cine sunt ceilalţi membri ai CSSPP
Ion Giurescu, 56 de ani, vicepreşedinte. A obţinut pe 27 martie prelungirea cu încă şase ani a mandatului. A fost susţinut de PSD. Ultima funcţie publică deţinută a fost de deputat, membru al Comisiei pentru muncă.
Vlad Soare, membru Consiliu, a lucrat la Bancorex înainte de 1990, iar între 1990 şi 1998 a fost viceguvernator al BNR, în 2000 a revenit la Bancorex pe poziţia de preşedinte.
Dragoş Mihalache, 55 de ani, membru Consiliu, este inginer electronist, absolvind Institutul Politehnic Bucureşti în anul 1981. Este preşedintele brokerului de asigurare Sircom şi administrator al companiei AAA Izoconstruct, dar şi prim-vicepreşedinte al asociaţiei patronale UGIR. Cristian Toma, 39 de ani, membru Consiliu, a fost consilier la ministerul Muncii, în mandatul lui Ioan Botiş, şi director de cabinet al lui Marian Sârbu la acelaşi minister. El a fost susţinut de UNPR pentru unul din cele patru posturi disponibile la conducerea CSSPP în toamna anului trecut.
Marian Sîrbu
54 de ani
decembrie 2008 - octombrie 2009: ministrul muncii
2004-2008: deputat,
preşedinte al Comisiei de validare, vicepreşedinte al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială
2003-2004: deputat, ministru delegat pentru relaţia cu partenerii sociali
2000-2003: deputat, ministrul muncii
1996-2000: deputat, vicepreşedinte al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială
1994-1996: secretar de stat Ministerul Muncii şi Protecţiei sociale
1992-1994: vicepreşedinte al CNSLR Frăţia
1990-1994: preşedinte al Federaţiei Sindicatelor Libere din Industria Lemnului
2006: doctor în management, are studii militare
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
