La nivelul Bucureştiului, înainte sau după cutremurul din 1977reprezintă o întrebare de câteva mii de euro în momentultranzacţionării unei locuinţe. Astfel, un apartament cu două camereconstruit înainte de 1977, la o apropiere de circa 10 minute de ostaţie de metrou este scos la vânzare - fără îmbunătăţiri majore -cu cel mult 50.000 de euro, în timp ce pentru o locuinţă similarăconstruită după anul cutremurului proprietarii cer în jur de 60.000de euro, conform anunţurilor postate pe site-urile despecialitate.
Din cele aproximativ 800.000 de locuinţe din Bucureşti, aproape700.000 sunt apartamentele construite în perioada regimuluicomunist, majoritatea fiind dispuse în aproximativ 9.000 deblocuri, conform datelor de la Institutul Naţional deStatistică.
Dintre acestea, peste 300.000 au fost date în folosinţă dupăcutremurul din martie 1977, cele mai multe fiind grupate lângămarile bulevarde care au făcut legătura dintre cartiere şi centruloraşului.
Diferenţa tipurilor de construcţie dintre cele două perioade nuconstă atât în modul de realizare, cât în faptul că după cutremur afost luată în calcul posibilitatea unor seisme mai puternice.
Cu toate acestea, nici la cutremurul din 1977, cel mai puternicdin ultimii 50 de ani, nu blocurile finalizate de regimul comunistau fost cele care s-au prăbuşit, făcând aproape 1.500 de victimenumai în Bucureşti. În aceste condiţii, se justifică diferenţa depercepţie asupra apartamentelor?
Arhitectul Şerban Popescu Criveanu, profesor în cadrulUniversităţii de Arhitectură din Bucureşti, spune că blocurile dinoraş au fost construite în primă fază cu modele de rezistenţăgermane.
"Construcţiile au fost făcute foarte bine, dovadă că în 1977 aucăzut doar trei scări de bloc făcute de comunişti, şi aceleaprobabil din cauza unor vicii de execuţie. Am făcut atunci ocomisie să vedem dacă este cazul să evacuăm locatarii din blocuri.Surpriza noastră a fost că nu au existat decât mici defecte, înrest clădirile au rezistat foarte bine. Modelul german după care aufost construite apartamentele până atunci a fost foarte bun, însătrebuie să luăm în calcul că în Germania nu există activitateseismică", afirmă arhitectul.
Recent, un alt reputat arhitect, Călin Negoescu de laWestfourth, sublinia faptul că "singura componentă unde nu s-aufăcut economii în acea perioadă a fost structura, de frica unorcutremure, dar instalaţiile şi finisajele sunt sub oricecritică".
Cu alte cuvinte, blocurile comuniste au fost construite fără aavea "pretenţii arhitecturale", cu suprafaţe modeste şi camere"îngrămădite", finisaje şi instalaţii slabe, care cu timpul audevenit o problemă serioasă - ţevi ruginite, subsoluri insalubre -,dar care nu au neapărat o problemă de structură, cutremurele fiinduna dintre principalele griji ale soţilor Ceauşescu.
Geneza BucureŞtiului comunist. Dezvoltarea rezidenţială aCapitalei în perioada regimului comunist este strâns legată demarile platforme industriale - Republica în est, IMGB în sud şiindustria uşoară din zona de vest a oraşului.
Toate aceste ambiţii industriale incluse în cincinalelecomuniste au necesitat o mână de lucru imensă, care a venit de lasate, după ce majoritatea terenurilor au fost colectivizate, înanii '50 şi '60. Este probabil unul din cele mai mari proiectesociale din Europa, care a dublat populaţia Capitalei în mod forţatîn numai cinci decenii.
"În acea perioadă România se afla într-o situaţie deosebit deinteresantă din punct de vedere social, dar extrem de delicată dinpunct de vedere economic", spune Constantin Jugurică, fostuldirector tehnic de la Proiect Bucureşti, institutul de arhitecturăcare s-a ocupat cu proiectarea marilor cartiere construite deadministraţia comunistă. "Nu s-a pus problema atunci niciuneidemolări, nici măcar la periferie, pentru că nu am fi avut undesă-i cazăm şi pe ăia şi pe ăia (muncitorii aduşi din alte zone aleţării şi populaţia existentă - n.red.). Atunci s-a pus problemaconstruirii unor cartiere lângă marile platforme industriale",explică arhitectul.
Au apărut astfel primele mari cartiere de blocuri din Bucureşti- Titan, în est, care a ajuns în 20 de ani cel mai mare "ansamblurezidenţial" din Capitală, cu circa 200.000 de locuitori, iar înparalel au fost începute de asemenea lucrările pentru cartiereleDrumul Taberei şi Militari, în vest, privite pe atunci ca unansamblu întreg, şi Berceni, în sud. Cartierele erau ca nişte oraşesatelit, limitrofe Bucureştiului, nefiind legate de oraş prin nicioşosea importantă.
A doua etapă a dezvoltării rezidenţiale a presupus legareaacestor "minioraşe" de Bucureşti, spune Jugurică. La începutulanilor '70 au fost construite marile artere care legau cartierelede centrul oraşului: Giurgiului, Iuliu Maniu, Colentina sau CaleaMoşilor.
În această perioadă a fost înregistrat un record de locuinţeconstruite în Capitală. Conform datelor INS, în perioada 1971-1980au fost date în folosinţă 2.938 de blocuri de locuinţe, cu 65% maimult decât în deceniul anterior. În anii '80 au fost finalizate2.653 de blocuri, pentru ca după căderea regimului comunist numărulde proiecete să fie redus considerabil, până la circa 800 deblocuri în perioada 1991-1999.
Unde sunt blocurile de după '77. Imediat după cutremur, timp de15 ani s-a construit în special în jurul marilor artere decirculaţie din Bucureşti.
Cele mai multe apartamente au fost făcute pe şoseaua Pantelimonşi străzile adiacente, unde au fost construite circa 27.000 deapartamente după 1977, cele mai multe locuinţe date în folosinţăîntr-un cartier după anul cutremurului.
Puţin peste 22.000 de apartamente au fost livrate în intervalul1977-1990 şi de-a lungul şoselei Colentina, în timp ce în aceeaşiperioadă au fost construite 18.000 de apartamente în cartierulRahova, pe lângă străzile Mărgeanului şi Petre Ispirescu.
Potrivit arhitectului Constantin Jugurică, suprafaţaapartamentelor a crescut în această perioadă, livingul măsurând 18metri pătraţi în zonele rezidenţiale, urcând până la 24 de metripătraţi spre zona centrală. Planurile de dezvoltare rezidenţialădin această perioadă au "beneficiat" de un avantaj al cutremurului,afirmă arhitectul de la Proiect Bucureşti. "Toate ansamblurileacestea păcătuiau prin faptul că blocurile înalte erau ridicatedoar «la stradă», iar în spate erau păstrate casele vechi. Dupăcutremur, s-a ivit această ocazie de a pătrunde în interioruloraşului, dar şi în interiorul cartierelor (ca urmare aprăbuşirilor din timpul cutremurului - n.red.)", afirmăarhitectul.
Perioada coincide cu a treia mare etapă de construcţie delocuinţe în Capitală. Proiectul "vedetă" al acestei etape a fostrezultatul dorinţei lui Nicolae Ceauşescu de a construi o arterăpentru a pune în valoare cel mai mare proiect arhitectural dinperioada comunistă - Casa Poporului.
Blocurile de la marginea Bulevardului Unirii (fostul VictoriaSocialismului) au fost construite în cadrul unui proiectrezidenţial integrat, care traversează Piaţa Alba Iulia şi seprelungeşte până la Piaţa Muncii, clădiri care totalizează 15.000de apartamente. Construite în perioada 1983-1990, apartamentele aufost destinate iniţial muncitorilor de la Casa Poporului, însă înprezent au devenit una din cele mai scumpe zone rezidenţiale dinCapitală.
După '90, au fost continuate pentru o perioadă proiecteleîncepute şi nefinalizate de regimul comunist, după care a urmat operioadă de mai bine de zece ani de "linişte" pe piaţarezidenţială. "Agitaţia" a reînceput odată cu perioada de boomimobiliar.
Primele proiecte cu peste 300 de apartamente din Bucureştifinalizate în anii 2000 au fost Quadra Place din Militari şiCentral Park de lângă circul Globus. Ulterior, au mai fost făcute oserie de proiecte de dimensiuni chiar mai mari, printre careRăsărit de Soare, Asmita Gardens, InCity Residences sau DoamnaGhica Plaza, dar piaţa locuinţelor a început să scadă, în 2009fiind finalizate mai puţin de 3.000 de locuinţe în Bucureşti, unoraş cu circa două milioane de locuitori.
În aceste condiţii, cele circa 400.000 de locuinţe din Bucureşticonstruite înaintea cutremurului, adică acum peste 35 de ani, potfi considerate vechi şi au o pondere semnificativă în total, dar nueste obligatoriu ca aceste locuinţe să fie mai puţin sigure încazul unui cutremur decât cele noi, care au fost construite defirme şi muncitori care nu mai au atât de vie în minte imagineadezastrului din 1977.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
