Business Construct

Cover: Mall-uri "made in UK"

Cover: Mall-uri "made in UK"

Anthony Willats, directorul Chapman Taylor Rom?nia

28.06.2007, 14:53 58

Arhitectii straini, care au activat in ultimii ani pe pietele din Europa Centrala si de Vest, au adus un suflu nou in peisajul urban, prin adoptarea si adaptarea la piata locala a unor modele deja consacrate la nivel european. In plus, dezvoltatorii sunt tentati sa isi aduca din ce in ce mai aproape echipa cu care au lucrat si in alte state, din cauza dinamicii foarte ridicate a pietei de constructii.
Daca in cazul designului imobilelor de birouri sau rezidentiale arhitectii romani au evoluat treptat, in paralel cu piata, in functie de dorintele dezvoltatorilor, pe piata de retail maturizarea designului a venit din exterior.
Unul dintre liderii europeni in materie de design al proiectelor de retail, biroul britanic de arhitectura Chapman Taylor si-a inaugurat recent biroul de la Bucuresti. Pana la sfarsitul anului Chapman Taylor vrea sa recruteze 6-8 tineri absolventi de facultate, pe care sa ii "creasca" dupa propria reteta, testata cu succes din 1959 pana astazi. Anthony Willats, cel care va conduce biroul de la Bucuresti, vine cu experienta pornirii de la zero a sediului Chapman Taylor din Praga, si cu peste zece ani de experienta acumulata la sediul central din Londra.
Cel mai important proiect al britanicilor este proiectul Baneasa Park, partea de retail si de office. Cu o forta de munca totala de circa 460 de arhitecti, din care jumatate fac parte din sediul central de la Londra, Chapman Taylor este unul dintre liderii pietei europene de arhitectura pe segmentul de retail, cu proiecte importante in state ca Germania, Franta, Spania sau Cehia. Chapman Taylor este interesata sa angajeze mai ales tineri arhitecti cu bune cunostinte de grafica asistata. "Cautam arhitecti tineri, bine pregatiti, mai ales in grafica asistata. Preferam sa ne crestem singuri angajatii. E o cultura care le poate oferi multa experienta foarte repede", a explicat Willats. In prezent portofoliul local al Chapman Taylor cuprinde proiecte ca Bucharest Business Park, Baneasa Business & Technology Park, Baneasa Shopping City, Floreasca Offices, ERA Shopping Mall Iasi sau Oradea Shopping Mall. La inceputul acestui an britanicii au inaugurat primul sediu din Rusia, la Moscova. Chapman Taylor are 11 sedii la nivel european, dintre care doua in Londra. Printre statele cu sedii proprii se numara Franta, Germania, Italia, Cehia si Polonia.


5 mil. euro in doi ani
Cifra de afaceri a Chapman Taylor in 2006 a fost de aproximativ 50 de milioane de euro la nivel de grup, din care 23 de milioane de euro au fost obtinute din proiectele din afara Marii Britanii. Asteptarile de la sediul din Romania sunt destul de mari. "La nivelul anului 2008 ne dorim ca sediul de la Bucuresti sa inregistreze o cifra de afaceri de circa 4-5 milioane de euro", a declarat Michael Cottam, director financiar la nivel de grup al Chapman Taylor. Spre comparatie, cifra de afaceri obtinuta de biroul Chapman Taylor din Praga in 2006 a fost de 3,5 mil. euro. Marile grupuri straine de retail, care au invadat in ultimii ani piata locala si care continua sa se extinda intr-un ritm destul de agresiv si acum, aveau nevoie de respectarea brandului propriu, de cladiri care sa se incadreze in imaginea stilului de design propriu. Dupa modelul "schimbarile sunt mai usor de operat din afara sistemului", dezvoltatorii straini au adus dupa ei arhitectii cu care au lucrat pe propriile piete sau pe cei cu experienta la nivel international.
"In Europa ne-am implicat la modul serios la inceputul anilor '90. Din cauza exploziei pietei locale de retail din Marea Britanie si a portofoliului nostru local, ne-am gasit in postura de a fi 'desenat' mai multe mall-uri decat oricine altcineva", isi aminteste Willats.
Insa maturizarea pietei de retail nu a fost singurul factor important in trasarea unei strategii. Administratia centrala a decis stimularea dezvoltarii de centre comerciale in centrele oraselor, pentru ca mall-urile construite la periferie "secau" de vitalitate bulevardele si aglomeratiile urbane din centrele istorice, prin fluxul de consumatori pe care il atrageau spre periferie, dupa cum explica Anthony Willats, directorul Chapman Taylor Romania. "In Marea Britanie au introdus o serie de 'garduri' peste care dezvoltatorii trebuiau sa treaca pentru a construi mall-uri sau supermarketuri in zonele limitrofe. Scopul lor era de a revitaliza centrele urbane", spune Willats. Trecerea de la retailul de periferie la cel central a determinat o reactie destul de prompta din partea arhitectilor, care au fost nevoiti din acel moment sa proiecteze centrele comerciale in virtutea noilor date ale problemei. O locatie centrala ofera, implicit, un numar mult mai mare de clienti pe raze similare de acoperire, dar ridica si problema fluxului pietonal sau stradal. Intentia autoritatilor a fost de a incuraja dezvoltarea de centre comerciale usor accesibile pentru pietoni, renuntandu-se astfel la mersul cu masina, pentru a evita o presiune suplimentara asupra traficului rutier local. "Pentru ca s-a schimbat strategia de urbanism, dar si din cauza recesiunii de la inceputul anilor '90, am suferit mult. Ne-am dat seama ca daca voiam sa supravietuim trebuia sa ne extindem in afara Marii Britanii. La modul general, piata europeana de retail de atunci nu era la fel de dezvoltata ca si cea britanica. In Franta, de exemplu, dezvoltatorii se bazau mai ales pe scheme de retail de mica anvergura", explica Willats. Pentru Chapman Taylor modelul urmat a fost cel al mall-urilor americane, mari, cu design modern si foarte atent compartimentate.


Modelul american a trebuit insa adaptat mediului european
Una dintre cele mai bune piete ale britanicilor a fost Germania, un exemplu fiind centrul comercial din centrul orasului Sollingen, proiect a carui derulare a fost atat de buna, incat s-a decis deschiderea unui sediu la D?sseldorf.
O alta piata foarte importanta, mai ales datorita unor dezvoltatori locali de anvergura ca Auchan, Cora sau Carrefour, a fost in acel moment Franta. Au urmat apoi Belgia, pentru zona Benelux, Italia si Spania. "Apoi am inceput sa ne uitam spre est. In special spre Polonia si Cehia", isi aminteste Willats. Datorita experientei acumulate prin dezvoltarea de proiecte succesive de retail, Chapman Taylor a devenit la un moment dat mai mult decat un birou de arhitectura, dezvoltatorii apeland la serviciile Chapman Taylor si pentru noi idei sau pareri asupra proiectelor. Un exemplu concret este cel al unui dezvoltator de mica anvergura din Praga care avea dreptul de folosire asupra unui sit cu un amplasament foarte bun. "Noi ne-am dat seama ca nu este suficient de puternic pentru a dezvolta singur un asemenea proiect, astfel incat am discutat despre acest proiect si cu unii dintre clientii nostri, dezvoltatori de talie mare. Unul dintre ei era Tesco. Pana sa ne dam seama ce se intampla, Tesco a cumparat proiectul", spune Anthony Willats.


Mall-uri de generatia a patra in Romania
Structura, cu precadere cea interna, a mall-urilor a evoluat treptat de-a lungul anilor, in functie de cererea de pe piata si de adaptarea la noile trenduri. Asa-zisele mall-uri de generatia a patra sunt spatiile comerciale care imbina cat mai bine activitatea de shoping cu cea de divertisment, dupa cum spune Willats. Exemplul pe care il da el este renumita Zlote Tarasy, din Varsovia, cel mai mare mall din regiune, care imbina in cei aproximativ 200.000 de mp, 55.000 de mp de birouri cu 65.000 de mp de retail si divertisment. "Ceea ce m-a socat cand am venit aici (in Romania, n.r.) a fost sa observ ca schemele de retail produse aici de dezvoltatorii francezi sunt de generatie a doua, model care a functionat foarte bine in ultimii 30-40 de ani in Franta", a spus Willats. Modelul la care se refera arhitectul britanic este caracterizat prin amplasarea unui hipermarket mare in zona centrala si a unor unitati mai mici in apropierea casieriilor, spre iesire. "Noua ne place sa credem ca producem scheme de generatia a patra. Cele pe care le facem acum in Romania sunt "mid to high range fashion orientated", a adaugat el.
Scopul final fiind atragerea si mentinerea pentru cat mai mult timp a clientilor in interiorul ansamblului, compartimentarea pe diverse categorii si clase de produse devine un element de importanta maxima. Mall-urile moderne trebuie sa ofere nu numai o galerie impresionanta de branduri, ci si sa asigure petrecerea cat mai placuta a timpului.
In cazul magazinelor, se observa tendinta de a crea anumite zone specifice pentru categorii destul de bine delimitate de produse, delimitarea fiind facuta dupa pret. "Intr-o parte putem avea, unul langa altul, produse high range ca Gucci sau Dolce&Gabana, iar in alta parte firme mid range ca Zara sau H&M", a explicat directorul biroului din Romania al Chapman Taylor. Principiul de baza este crearea unor culoare de magazine care vand produse similare ca pret, pentru a putea oferi o gama cat mai variata de produse apropiate.



Saturarea pietei britanice a impins Chapman Taylor catre Europa Centrala si de Est

Cu o forta de munca totala de circa 460 de arhitecti, din care jumatate fac parte din sediul central de la Londra, Chapman Taylor, fondata in 1959, este unul dintre liderii pietei europene de arhitectura pe segmentul de retail.
Cifra de afaceri a Chapman Taylor in 2006 a fost de aproximativ 50 de milioane de euro la nivel de grup, din care 23 de milioane de euro au fost obtinute din proiectele din afara Marii Britanii.
Anthony Willats, directorul biroului din Romania, vrea ca pana la sfarsitul anului sa angajeze 8-12 tineri absolventi de facultate la sediul Chapman Taylor din Bucuresti.
Maturizarea si saturarea pietei de retail din Marea Britanie i-a determinat pe arhitectii de la Chapman Taylor sa se extinda cu proiectele in afara granitei, la inceput in state ca Germania, Franta si Italia.
Britanicii au deja sedii la Varsovia si la Praga, pentru acoperirea Europei Centrale si de Est, la inceputul acestui an, inaugurand si biroul din Rusia.
Salariul unui arhitect debutant in Marea Britanie este in medie de circa 2.500 de euro pe luna, un angajat cu experienta mai multa putand ajunge usor la un nivel de 3.500-4.000 de euro lunar.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO