Diferenta dintre cat percepe un arhitect in vest si cat castiga in Romania este foarte mare, de la 25 de euro la 100 de euro pe ora este un drum lung, insa distanta dintre cele doua se micsoreaza luna de luna.
Cei 25 de euro reprezinta onorariul impozabil solicitat de firmele de arhitectura, in timp ce salariile brute reprezinta circa 40% din aceasta suma.
Cererea din ce in ce mai mare de arhitecti, mai ales din partea dezvoltatorilor de mari proiecte imobiliare, a dus, inevitabil, la cresterea salariilor din partea firmelor care nu vor sa-si piarda angajatii in fata concurentei.
Desi marea majoritate a pietei proiectelor de arhitectura este in continuare dominata de proiectele mici si mijlocii, in mare parte de proiectare a locuintelor private sau a anexelor acestora, la varful pietei lupta pentru contracte si pentru forta de munca este din ce in ce mai acerba. Acest varf, piata inca restransa a marilor contracte, este dominat de un numar mic de jucatori importanti, in marea lor parte locali, carora li se alatura, din ce in ce mai des si firme straine.
Salariile pe aceasta piata au cea mai dinamica apreciere, firmele fiind obligate sa dea mai multi bani pentru a nu-si pierde proiectantii sau inginerii in fata companiilor competitoare.
"La ora actuala un onorariu decent pentru un arhitect roman ajunge la 20-25 de euro pe ora. Este mult mai putin decat cel pe care il incaseaza colegii de breasla din state vestice ca Germania, Franta sau Italia, respectiv de 80 pana la 100 de euro pe ora, in special pe partea de elaborare a proiectelor, care presupune si cel mai mare efort", a declarat Serban Tiganas, vicepresedinte in cadrul Ordinului Arhitectilor din Romania (OAR), asociatia profesionala care reprezinta si reglementeaza profesia de arhitect in Romania.
El atrage insa atentia ca trebuie facuta o diferenta clara intre onorariul perceput de firmele de arhitectura si salariul propriu-zis incasat de proiectanti sau de ingineri.
"In practica europeana, de exemplu, salariile reprezinta 40%-50% din valoarea onorariului perceput de birourile de arhitectura. Depinde foarte mult si de politica privind marja de profit a respectivei firme", explica Tiganas.
Un alt nume important de pe piata locala de arhitectura, Westfourth, condusa de reputatul arhitect roman Vladimir Arsene, recunoaste ca necesitatea cresterii salariilor este cat se poate de evidenta, dat fiind volumul foarte mare de proiecte care sunt lansate pe piata.
"Da. Am crescut si noi salariile. Este normal tinand cont de lipsa arhitectilor de pe piata", a declarat Calin Negoescu, director tehnic al Westfourth, firma cunoscuta mai ales pentru proiectarea cladirii Charles de Gaulles Plaza, precum si a majoritatii imobilelor de birouri de inaltimi mari din Capitala.
Cresterea salariilor este cu atat mai dinamica in cazul firmelor mici sau mijlocii care si-au propus sa atace proiecte din ce in ce mai mari si care nu isi pot permite sub nicio forma sa piarda forta de munca.
"Acum, la inceputul anului, a trebuit sa maresc salariile. Le-am crescut in medie cu 20%, ceea ce inseamna ca salariile variaza acum intre 600 si 1.000 de euro pe luna, in functie de experienta si de proiectele respective", spune Sorin Gabrea, presedintele firmei de arhitectura Western Outdoor, al carei cel mai important proiect este participarea la proiectul Baneasa.
Gabrea, care a fost in anii ?90 arhitectul-sef al Capitalei, a explicat ca nu a avut de ales si ca salariile trebuie sa creasca pe o piata atat de competitiva cum este cea a serviciilor de proiectare, mai ales tinand cont de lipsa vizibila a fortei de munca necesare.
Pentru anul in curs Gabrea si-a propus o cifra de afa?ceri de circa cinci milioane de euro, de mai mult de patru ori mai mare decat cea inregistrata anul trecut, de circa
1,2 milioane de euro.
Sunt arhitectii romani scumpi?
Anthony Willats, director pe Romania al biroului britanic de arhitectura Chapman Taylor, una dintre cele mai cunoscute firme pe piata britanica de proiectare de ansambluri comerciale, considera ca arhitectii romani sunt macar la acelasi nivel cu cei din Cehia cand vine vorba despre onorarii.
"Pot spune, din propria experienta, ca arhitectii din Romania sunt mai scumpi decat cei din Cehia. Sau, daca vreti, ca ei nu sunt cu siguranta mai ieftini decat cei din Cehia", a declarat Anthony Willats.
Lipsa fortei de munca specializata se resimte la nivelul intregii piete, majoritatea birourilor de arhitectura anuntand cresteri salariale pentru a nu-si pierde angajatii.
Intrata pe piata din Romania prin proiectul Baneasa, firma britanica, care detine un birou propriu si in Cehia, si-a bugetat pentru primul an afaceri totale de circa sapte mi?lioane de euro.
Cifra anuntata reprezinta o crestere sensibila de la prima estimare, de 4-5 milioane de euro, prezentata de Willats la inaugurarea biroului local in iulie anul trecut. Ti?nand cont de aceasta tinta financiara, britanicii ar putea deveni, la doar un an dupa intrarea pe piata, cel mai mare birou de arhitectura din Romania, dupa veniturile contractuale, depasind firme locale renumite cum ar fi Westfourth sau Proiect Bucuresti.
Costul ridicat al serviciilor locale de arhitectura este, de altfel, confirmat si de catre unii dezvoltatori straini. "Intr-adevar, serviciile de arhitectura din Romania sunt mai scumpe putin decat in Cehia sau decat in Israel. Principalul motiv este lipsa arhitectilor de pe piata, care duce la salarii din ce in ce mai mari", a declarat Reuven Havar, CEO pe Romania al dezvoltatorului imobiliar Africa Israel, care a anuntat investitii totale de circa un miliard de euro pe piata locala in urmatorii 3-4 ani.
Inainte de a intra pe piata locala, Africa Israel a dezvoltat o serie intreaga de proiecte imobiliare in Cehia. Cel mai important proiect al lor este complexul rezidential care va fi dezvoltat pe locatia fostei fabrici Laromet, spre care va fi directionata jumatate din totalul investitiilor anuntate.
Inca de la intrarea pe piata locala, prin deschiderea unui birou in Bucuresti, Chapman Taylor a anuntat ca va fi nevoita sa duca o campanie serioasa de head-hunting pentru a-si forma echipa necesara. Firma britanica, ce detine 11 birouri la nivel european, din care doua la Londra, detine in acest moment 11 angajati la biroul din Romania, fiind in continuare in cautare de arhitecti. "Este greu de estimat cu exactitate, insa cred ca am avea nevoie de o echipa de circa 18 arhitecti, deci vom mai face angajari in conti?nuare", a spus Willats.
Lipsa de arhitecti locali duce, in acelasi timp, si la suplimentarea echipelor de proiectare a dezvoltatorilor straini cu afaceri in Romania, cu angajati din alte state. "Tocmai din cauza pretului serviciilor de arhitectura, dar nu numai din acest motiv noi facem echipe mixte, formate din birouri locale si din arhitecti adusi de la noi din Israel. Suntem nevoiti sa angajam arhitecti locali pentru ca ei au drept de semnatura, insa angajam si israelieni pentru ca lucreaza mai ieftin si au mai multa experienta, pe proiectele comerciale, de exemplu", a explicat Havar.
El a adaugat ca nivelul ridicat al pretului serviciilor de arhitectura de pe piata locala, desi este normal data fiind lipsa de forta de munca, ar putea duce, pe termen mediu si lung, la pierderea experientei din cauza faptului ca unii dezvoltatori apeleaza la arhitecti straini, care lucreaza mai ieftin.
In vreme de razboi se fac aliante
Concurenta dintre birourile de arhitectura duce nu numai la marirea salariilor, ci si la crearea de parteneriate pe termen lung, care sa permita firmelor mici si mijlocii sa se implice in proiecte mari, pentru care in mod normal nu ar avea suficienta forta de munca. "In total lucram pe baza de parteneriat stabil cu circa alte sapte firme, in special pe partea de inginerie, fie ca este vorba despre instalatii, despre partea electrica sau despre sisteme de canalizare", explica Gabrea.
Serban Tiganas, vicepresedinte OAR, considera ca astfel de "miscari de trupe" sunt normale, mai ales pentru ca piata, atat locala cat si mondiala, de arhitectura are, per total, un procent foarte mic de firme de talie mare, fiind preferate de obicei aliantele sub diversele lor forme, fie prin consortii, fie prin joint-venture, pentru a derula marile proiecte.
In ceea ce priveste metoda de calcul al salariului unui arhitect, Tiganas spune ca sunt trei tendinte la nivel european. Prima dintre ele este cea din statele in care se opereaza fara un tabel sau o modalitate de calcul al onorariilor, piata fiind deschisa la maximum, in unele cazuri organismele de reglementare e concurentei interzic chiar in mod expres acest lucru, negocierea contractelor fiind facuta "la mica intelegere" si pe baza experientelor anterioare.
Cea mai folosita metoda de determinare a salariilor arhitectilor, folosita si in Romania de altfel, este pe baza unor indicatori, unor tabele sau unor formule de calcul informative, propuse de catre organismele de reprezentare a breslei. Ultima metoda importanta este de stabilire a unor praguri minime privind onorariul, pentru a evita preturile de dumping.
"La nivel european, si nu este vorba numai despre arhitecti, ci despre majoritatea profesiilor liberale, se doreste trecerea spre un regim tarifar care sa fie calculat la ora de munca propriu-zisa, evitand astfel ca onorariul sa fie strans legat de valoarea proiectului si nu de munca depusa propriu-zis", explica Tiganas.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
