Investitorii care vor sa vina sa investeasca milioane, zeci de milioane sau sute de milioane de euro in Romania se plang de fiecare data ca nu au infrastructura rutiera necesara operarii unei afaceri profitabile.
Un exemplu in acest sens a fost investitia Nokia de la Cluj, unde finlandezii au solicitat sa fie construita o autostrada care sa le garanteze profitabilitatea transportului de piese si subansamble in cel mai scurt timp posibil pana la granita cu Ungaria.
Lipsa autostrazilor nu inseamna numai pierderea oportunitatii de a atrage investitori, ci si pierderi directe, bani pierduti de catre companii sau de bugetele locale. Una dintre cele mai folosite sintagme pentru a descrie autostrada este "izvor care alimenteaza si atrage investitiile".
Pe marginea autostrazii se pot dezvolta o gama foarte larga de afaceri, de la benzinarii, hoteluri si magazine de suveniruri pana la proiecte industriale care beneficiaza astfel de acces facil la drumuri de mare viteza. Avantajele nu sunt numai de partea mediului privat, ci, mai ales, de partea administratiilor locale.
Dezvoltarea de noi firme si afaceri inseamna de fapt bugete mai mari pentru primariile din acea zona, mai multi bani pentru a rezolva probleme cum ar fi canalizarea, electrificarea sau starea drumurilor. La acestea se adauga si scaderea ratei somajului si a gradului de neangajare prin crearea de noi locuri de munca.
Gaura de 1,5 mld. euro in 2015
Daca pana in 2015 autostrada Bucuresti-Brasov nu va fi terminata, pierderea totala se va ridica pana la 1,5 miliarde de euro, bani de care am fi putut profita prin construirea ei, conform unui studiu al companiei de proiectare si consultanta de infrastructura Search Corporation, autorul studiului de fezabilitate pentru aceasta autostrada.
Metodele de calcul sunt destul de simple. "Este vorba atat despre beneficiile pe care le poate aduce aceasta autostrada prin micsorarea timpului de mers sau prin atragerea de investitori in lungul ei, cat si despre faptul ca se va economisi combustibil", a declarat Michael Stanciu, presedinte al Search Corporation.
Unul dintre cele mai importante criterii in stabilirea acestor pierderi este timpul salvat pentru deplasarea pe aceasta distanta.
In studiul Search Corporation pentru valoarea timpului economist s-a luat in calcul un salariu mediu intre 280 si 1.500 de euro pe luna in intervalul 2005-2025.
In momentul de fata pentru a ajunge la Brasov din Bucuresti este nevoie de trei-patru ore, in conditiile in care lungimea autostrazii este de aproape 170 de kilometri. Daca ar fi gata, autostrada ar duce la scurtarea drumului cu cel putin o ora.
Platita de doua ori
Calculele facute de Search Corporation, care de altfel sunt prezente in toate studiile de fezabilitate ale drumurilor care urmeaza sa fie construite, dar nu sunt facute publice, arata ca pierderile provocate de lipsa autostrazii nu cresc liniar, ci exponential.
Spre exemplu, daca anul acesta pierderile vor fi de aproape 65 de milioane de euro, anul viitor ele vor ajunge la peste 100 de milioane de euro, in timp ce in anul 2012 vor fi de 184 de milioane de euro, iar in 2015 de 378 de milioane de euro, adica mai mult de un milion de euro pierdut pe zi.
Un alt lucru interesant care reiese din aceste cifre este ca, per total, daca nu se construieste Bucuresti-Brasov pana in 2015, se vor aduna pierderi aproape egale cu valoarea constructiei propriu-zise. Altfel spus, se va ajunge in situatia in care autostrada va fi platita de doua ori, o data pentru constructie si a doua oara pentru ca s-a construit atat de tarziu.
Daca pe ruta Bucuresti-Ploiesti au fost deja pornite lucrarile pe cele doua tronsoane, Bucuresti-Moara Vlasiei si Moara Vlasiei-Ploiesti, santierele fiind deschise, Ministerul Transporturilor nu a definitivat inca dialogul competitiv pentru alegerea constructorului drumului Comarnic-Brasov. Nu se stie exact cand va fi finalizata aceasta procedura.
Una dintre explicatiile oficiale ale ministerului a fost ca fiecare dintre cele 12 consortii care s-au inscris la licitatie a depus un dosar de cate 5.000 de pagini, in medie, de unde rezulta un material de studiu de 60.000 de pagini.
Mihai Grecu, directorul Companiei Nationale de Autostrazi si de Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) a preferat sa lanseze proiectul Comarnic-Brasov la pachet, castigatorul urmand sa asigure atat constructia, cat si administrarea si eventualele costuri de reabilitare pe o perioada de 30 de ani.
Proiectul va fi dezvoltat pe baza unui parteneriat
public-privat (PPP), prin care castigatorul licitatiei va construi cu fonduri proprii autostrada urmand sa-si acopere aceste costuri prin impunerea unei taxe de drum.
Valoarea executiei este estimata la circa un miliard de euro, la care se adauga alte sute de milioane de euro pentru a asigura administrarea acestui tronson pe perioada contractuala de 35 de ani. Majoritatea expertilor din infrastructura sunt de acord ca in cazul Romaniei pentru a dezvolta infrastructura este nevoie de bani straini, de folosire a PPP-ului ca mijloc de a impulsiona constructia de autostrazi.
Cea mai profitabila autostrada ar fi putut fi, in cazul in care se alegea varianta unui parteneriat public-privat, Bucuresti-Pitesti, care are un trafic mediu zilnic de peste 30.000 de masini si ar fi atras o multime de investitori. Constructia ei a fost inceputa insa din banii statului.
In ceea ce priveste promisiunile MT privind fondurile disponibile pentru dezvoltarea infrastructurii, in teren cel putin lucrurile stau cu totul altfel. Dupa ce a pus presiune pe Bechtel, firma americana care construieste autostrada Transilvania, CNADNR a anuntat recent ca nu mai sunt bani pentru a continua proiectul.
La doua luni de la inceperea noului an, cu un nou buget in spate, banii atribuiti de Guvern pentru aceste lucrari pentru tot anul in curs au fost terminati de constructori in doar 60 de zile.
Mihai Grecu, directorul CNADNR, a declarat ca va face demersuri pentru a obtine fonduri suplimentare, fara de care proiectul va trebuit oprit, exceptand varianta in care Bechtel va lucra "pe datorie".
Deplasari mai scurte si mai scumpe
Organizatiile profesionale care reprezinta cei circa 60.000 de soferi de vehicule mari de transport din Romania au solicitat ieri reducerea rovinietelor si imbunatatirea infrastructurii rutiere pentru a reduce cheltuielile acestui sector.
"Este vorba despre reducerea acestor cheltuieli care sunt amplificate de starea infrastructurii. Preturile mari din transport se regasesc in cele din urma in pretul final al respectivelor bunuri", a declarat Romeo Medan, vicepresedinte al Uniunii Nationale a Transportatorilor Rutieri din Romania (UNTRR), care reprezinta interesele a circa 9.600 de membri.
Medan a subliniat ca in timp ce costul carburantilor este comparativ cu cel din alte state europene, lipsa unor drumuri de mare viteza scade drastic mobilitatea transportatorilor locali.
Un sofer de tir din Romania parcurge anual, in medie, 80.000 de kilometri, in timp ce media Uniunii Europene este de 140.000 de kilometri, conform unui studiu al Bancii Mondiale (BM).
Roviniete prea mari
Reprezentantii transportatorilor sustin in acelasi timp ca nivelul rovinietelor locale este mare in comparatie cu cele din statele vecine, Ungaria sau Bulgaria. Spre comparatie, in Romania rovinieta pentru un vehicul de transport de pana la 3,5 tone este de 96 de euro, in timp ce in Bulgaria este de numai 36 de euro. Ministerul Transporturilor considera insa ca a incercat pe cat posibil sa reduca scumpierea rovinietei. "Transportatorii stiu bine ca anul acesta aveam posibilitatea de a mari rovinieta cu 60% conform calendarului de aliniere la normele UE. Eu am modificat actul normativ si am marit-o cu numai 30%", a declarat Ludovic Orban, ministrul transporturilor.
Desi nu exista o statistica exacta, lipsa autostrazilor costa anual transportatorii zeci de milioane de euro, ca urmare a lipsei de eficienta a sistemului rutier. Ministerul Transporturilor a incasat anul trecut circa 150-160 de milioane de euro de la transportatori prin plata rovinietei, dupa cum estimeaza Medan.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
