Faţă de luna august a anului trecut, când în cele opt malluridin Bucureşti (exceptând alte formate comerciale, precum parcuri deretail sau galerii ale hipermarketurilor) erau circa 202 spaţiigoale, lucrurile s-au îmbunătăţit semnificativ.
Mallurile nu sunt doar "locuri de promenadă", ci şi ooportunitate de afaceri, atât pentru marile lanţuri de comerţ, câtşi pentru antreprenorii locali, care pot beneficia, contra cost, dezecile de mii de vizitatori ai acestor proiecte. În acestecondiţii, reducerea numărului de spaţii goale din mallurileCapitalei reprezintă un semnal care indică clar faptul căinvestitorii şi-au recăpătat încrederea în piaţa locală de consum,iar proprietarii de centre comerciale au devenit mai flexibili lanoile realităţi ale pieţei.
Scăderea numărului de spaţii goale s-a simţit în special în celetrei proiecte dominante ca dimensiuni din Bucureşti: BăneasaShopping City (nord), Cotroceni Park (vest) şi Sun Plaza (sud).
Astfel, în Băneasa mai erau doar 12 spaţii neocupate, faţă de 22în luna august, iar pe câteva din pânzele care acopereau vitrinelespaţiilor fără magazine erau inscripţionate siglele şi numele unorviitoare magazine. Cel mai mare spaţiu de acest gen era acoperit cucinci bannere ale retailerului Sport Couture, care îşi pregăteşteintrarea pe piaţa locală în centrele comerciale Băneasa ShoppingCity şi Sun Plaza cu un format de mari dimensiuni.
Pe de altă parte, mallul din Băneasa aşteaptă în toamna acestuian şi finalizarea zonei de entertainment, care va cuprinde şi uncinematograf multiplex cu 13 săli, astfel că traficul şi vânzărileproiectului ar putea creşte.
ÎN COTROCENI MAI E LOC DE RESTAURANTE. Deşi lao distanţă considerabilă, cel mai mare competitor al BăneasaShopping City este în momentul de faţă proiectul Cotroceni Park,unde de asemenea numărul de spaţii goale a scăzut considerabil, dela 37 la 24 de unităţi.
Spre deosebire de Băneasa, mallul din Cotroceni încă îşi cautăcea mai bună combinaţie în zona de cafenele şi restaurante. Laparterul acestei zone sunt în continuare două spaţii disponibile,în timp ce la etaj au fost închise restaurantele Navy's şi Tapioka,iar pe un alt spaţiu era anunţată viitoarea deschidere a unuifast-food cu numele "Los Amigos de la Tortilla"; per total, cincidin cele 24 de spaţii goale erau în zona food-court-ului.
Zona de deasupra hipermarketului Real şi-a găsit în schimb unechilibru ca urmare a deschiderii centrului Pure Fitness şi a maimultor spaţii de joacă, în timp ce aleile de la etaj au încontinuare un trafic mai scăzut şi un număr mai ridicat de spaţiigoale.
La fel ca în Băneasa, şi în Cotroceni mai erau aşteptate lajumătatea lunii mai o serie de noi deschideri de magazine, precumTimberland, Stefanel sau Cacharel, care vor completa oferta defashion care cuprinde în prezent H&M, Benetton, C&A,Waikiki sau brandurile grupului Inditex, inclusiv Zara.
Pe de altă parte, la 15 luni de la deschiderea mallului SunPlaza din Piaţa Sudului au fost închise câteva restaurante şimagazine ale retailerilor TNT şi Reflections, ai căror operatori auintrat în faliment pe parcursul acestui an.
Cu toate acestea, numărul spaţiilor disponibile din Sun Plaza ascăzut de la 17 la 15, mallul deţinut de austriecii de laSparkassen Immobilien fiind cel mai bine poziţionat din zonă.
SUDUL RĂMÂNE ÎN CORZI. În sudul Capitalei mai sunt treimalluri care se confruntă în continuare cu diverse probleme. Laetajul Grand Arena, adică pe jumătate de mall, la jumătatea luniimai erau operaţionale două fast-food-uri (Spring Time şi TopSandwich), o cafenea (Canephora), un club de biliard, pista dekarting şi mai multe spaţii de joacă pentru copii. În rest,echivalentul a zeci de spaţii goale, în funcţie de modalităţile departiţionare şi utilizare a spaţiilor.
Pe de altă parte, o problemă serioasă a început să aibă şi zonade food-court a mallului Liberty Center, în condiţiile în care peuna din marginile patinoarului mai este deschisă doar unitateaPizza Hut, după ce mai multe restaurante au fost închise înultimele luni.
Per total, în cadrul mallului de pe Calea Rahovei numărul despaţii goale a crescut de la 19 la 27 de unităţi, dintre care douălocaţii cheie, cele în care au fost amplasate magazinul Diverta şicafeneaua Starbucks sunt în continuare neocupate.
Un număr în creştere de spaţii goale are şi Bucureşti Mall dinVitan, primul proiect de acest gen din România. Proiectul celor dela Anchor Grup are 11 "cămăruţe" fără chiriaşi, faţă de şase înaugust, dar continuă să fie mallul din Bucureşti cu cel mai micnumăr de spaţii goale. Unul dintre spaţiile mai mari închise înBucureşti Mall este cel al creatoarei de modă Irina Schrotter, carecontinuă în schimb să opereze un magazin în Băneasa.
Cel de-al doilea mall al Anchor Grup, Plaza România de pebulevardul Timişoara, are în schimb 31 de spaţii disponibile, celemai multe din Bucureşti, exceptând proiectul Grand Arena.
Aripa din Plaza inaugurată la începutul anului 2009 are încontinuare zeci de spaţii goale acoperite cu pânze albe pe care nueste inscripţionat nimic. În vara anului trecut era vehiculatăvarianta ca un important retailer de produse pentru copii sădeschidă în acea zonă din Plaza un magazin de câteva mii de metripătraţi, dar până în prezent acest contract pare să nu se ficoncretizat.
Printre firmele care continuă să "supravieţuiască" în zone alemallului care par abandonate se numără magazinul Mother Care,Famous Brands, Tommy Hilfiger şi Leonardo.
Pe de altă parte, paradoxal, singurul mall din Bucureşti la caretrebuie să plăteşti parcarea acoperită chiar şi la o vizită maiscurtă de o oră este "falimentarul" City Mall, care îşi găseşte cugreu cumpărător chiar şi la un preţ de 25 de milioane de euro.
Situaţia chiriaşilor pare însă stabilă, în sensul că sunt 21 despaţii goale, cu două mai puţin decât în august 2010, în condiţiileîn care magazinul Domo de la parterul parcării a fost mutat înmall, iar locul său a fost luat de un magazin de îmbrăcăminte.
Parcarea, în care ora de staţionare costă doi lei, este însăocupată în special de maşini prăfuite sau cu prelată, semn că nu aumai fost mutate de mult timp de-acolo. Însă pentru a se diferenţiaşi altfel de competiţie, viitorii proprietari vor fi nevoiţi săvină şi cu o altă strategie, în condiţiile în care proprietariialtor proiecte din oraş au început să vadă ieşirea din criză.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
