Platforma-gigant de conţinut video online a intrat pe piaţa locală la preţuri de peste trei ori mai mari în raport cu concurenţa, dar cu o ofertă limitată de conţinut pentru care nu există subtitrări în română.
Compania americană Netflix, care operează una dintre cele mai puternice platforme online de conţinut video la cerere, cu aproximativ 70 de milioane de abonaţi la nivel global, şi-a lansat la începutul acestei săptămâni serviciile în alte 130 de ţări, inclusiv România, ca parte a unei strategii agresive de creştere menite să recâştige încrederea investitorilor, după ce gigantul şi-a ratat ţintele financiare pentru al treilea trimestru, iar costurile mari pentru achiziţia de conţinut se văd tot mai puternic în bilanţ.
Goana după creştere a determinat lansarea Netflix pe o serie de pieţe care nu păreau a întruni condiţiile necesare pentru a intra în planurile apropiate ale companiei americane: de la Congo şi Botswana până la Afganistan, Rusia şi România.
Anunţul a fost făcut de Reed Hastings, CEO al Netflix, în cadrul unei intervenţii în cadrul târgului CES din Las Vegas: „În timp ce îmi ascultaţi discursul, serviciul Netflix a devenit disponibil în aproape toate ţările din lume, mai puţin China, unde sperăm de asemenea să ne lansăm în curând“.
Extinderea „peste noapte“ a Netflix cu obiectivul probabil de a a-i adăuga în prima fază în baza de clienţi pe utilizatorii care cunoşteau deja serviciul şi doar aşteptau ocazia să îl achiziţioneze se observă însă în modalitatea de lansare. În România, spre exemplu, nu există nici măcar o minimă traducere în limba română a interfeţei site-ului, ca să nu mai vorbim de o eventuală investiţie în traducerea conţinutului - care poate fi urmărit, în general, cu subtitrare în engleză, franceză, germană sau spaniolă. Netflix oferă, pentru mare parte din conţinut, şi piste audio în limbile menţionate.
În România, Netflix este disponibil prin trei variante de abonament, cu tarife între 8 şi 12 euro. Cel mai ieftin abonament oferă acces simultan de pe un singur dispozitiv dar nu le permite utilizatorilor să acceseze conţinut în format HD. Următorul abonament, de 10 euro, include în plus acces simultan de pe 2 dispozitive şi acces la conţinut HD. Cel mai scump plan tarifar, de 12 euro, oferă acces simultan de pe 4 dispozitive şi acces la conţinutul în format Ultra HD.
Tarifele Netflix pentru România au fost practic “transformate” din dolari în euro, fără o adaptare la contextul economic local, astfel că americanii au devenit cea mai scumpă alternativă de pe piaţă.
În ce priveşte oferta de conţinut a Netflix în România aceasta este limitată în raport cu piaţa din SUA iar seriale precum House of Cards, pentru care există acorduri de difuzare cu staţii TV, nu sunt disponibile.
Pe piaţa platformelor online care oferă acces la o bibliotecă de filme, seriale şi documentare Netflix concurează în principal pe plan local cu serviciul HBO Go şi platformele staţiilor TV şi ale operatorilor de internet şi TV. Pe piaţă există şi un jucător local, platforma Seenow a companiei româneşti Direct One, a cărei ofertă de conţinut este limitată de faptul că nu face parte dintr-un grup mai puternic.
Piaţa celor gata să plătească un abonament lunar de câţiva euro pe lună pentru conţinut video online este de ordinul a câteva zeci de mii de utilizatori, cererea fiind stimulată în principal de eforturile operatorilor de servicii de telecom şi televiziune de a promova aceste servicii la pachet cu servicii de date fixe şi mobile plus smartphone-uri sau tablete. În 2013 platforma Voyo avea 63.000 de abonaţi în România, spre exemplu.
Utilizatorii din România nu sunt încă obişnuiţi să plătească pentru content online, pentru că piaţa trece încă printr-un proces de educare, care este dificil atunci pentru că există mult conţinut la liber pe net, spunea anul trecut la conferinţa ZF Digital ‘15 Ovidiu Ghiman, Director Executiv Comercial Segment Business în cadrul grupului Telekom România. Piaţa va merge însă în această direcţie, a adăugat el. "Viitorul cred că este al conţinutului on demand, al conţinutului video consumat peste internet. Să poţi opta pentru ce vizionezi şi să plăteşti pentru ce vezi. Văd o relaţie de parteneriat intre noi si producătorii de conţinut”, spunea Ghiman.
Spre exemplu numărul de utilizatori din România ai platformei online HBO GO, care oferă acces la o colecţie de filme, seriale, documentare şi alte tipuri de conţinut video, a crescut anul trecut de şapte ori în raport cu anul 2014, în condiţiile în care compania a lansat un parteneriat cu Vodafone prin care aproape toate contractele noi de abonament includeau şi acces la platforma online, a declarat Mădălina Popescu, head of operations al HBO România şi director financiar al HBO România şi Bulgaria în cadrul conferinţei ZF Digital ’15.
