Băncile europene reduc personalul în cel mai rapid ritm de după colapsul băncii americane Lehman Brothers din 2008, anunţând de la începutul anului eliminarea a 67.000 de locuri de muncă, dintre care 40.000 numai în ultima lună, în condiţiile în care temerile privind bonitatea unor state precum Italia sau Franţa bântuie pieţele financiare, scrie Bloomberg.
Cele mai multe eliminări de posturi au fost anunţate de la începutul acestui an de bănci britanice - 50.000. Spre comparaţie, instituţiile de credit din SUA renunţă la 10.500 de angajaţi. Îngrijorările privind sănătatea financiară a unor economii europene majore sufocă operaţiunile de trading, reduc valoarea acţiunilor şi obligaţiunilor, ceea ce afectează veniturile băncilor, şi descurajează instituţiile de credit să se angajeze în fuziuni sau achiziţii.
Finanţele băncilor occidentale ar putea primi o lovitură şi din estul Europei, unde aprecierea francului elveţian face dificilă rambursarea împrumuturilor denominate în această monedă, avertizează UBS Wealth Management.
UBS, cea mai mare bancă elveţiană, a anunţat la începutul săptămânii că reduce cu 3.500 sau 5% numărul angajaţilor, în principal la diviziile de investiţii. În Marea Britanie, la începutul lunii august, HSBC a anunţat că renunţă la 30.000 de locuri de muncă. Barclays reduce personalul cu 3.000, iar Royal Bank of Scotland elimină de pe state 2.000 de posturi. Credit Suisse, un alt creditor elveţian, a anunţat 2.000 de tăieri.
"Este o baie de sânge şi mă aştept ca situaţia să se înrăutăţească. Cred că mulţi dintre cei concediaţi nu-şi vor găsi loc de muncă. Nimeni nu vrea să vorbească despre angajări, oricât de bun ai fi. Viaţa va fi foarte dificilă în următorii doi-trei ani", spune Jonathan Evans, preşedinte al firmei de recrutare Sammons Associates.
Credit Suisse şi UBS au raportat scăderea cu 71% a veniturilor din investiţii în al doilea trimestru. Un indice al Bloomberg, care are în componenţă acţiuni ale 46 de bănci şi companii financiare europene, a pierdut 31% din valoare de la începutul anului. Titlurile RBS s-au prăbuşit cu 49% în aceeaşi perioadă, iar cele ale Societe Generale au căzut cu 48%. Bănci incluzând UniCredit, Erste şi Raiffeisen au acordate împrumuturi de 80 miliarde franci elveţieni (70,1 miliarde euro) în Ungaria, Polonia şi Croaţia. Ratele debitorilor de aici au crescut după ce francul s-a apreciat cu 8% în raport cu forintul, cu 14% faţă de zlot şi cu 10% faţă de kuna croată începând cu luna mai.
"Problemele tot mai mari pe care le întâmpină debitorii unguri, polonezi şi croaţi legate de ipotecile denominate în franci şi creditele de consum ar putea trimite unde de şoc în zona euro. Este ceva ce nu se regăseşte pe radarul multor investitori", spune Kilian Reber, un analist specializat pe pieţele emergente. El apreciază că sunt şanse de 20-30% ca problema aprecierii francului din Europa de Est să provoace default-urui în regiune, amplificând criza datoriilor din zona euro şi forţând creditorii să ceară din nou ajutor.
Investitorii consideră francul o investiţie sigură pe timp de criză. Pentru a tempera aprecierea monedei, banca centrală a pompat franci pe pieţe, iar analiştii se aşteaptă la măsuri mai drastice.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
