Criza imigranţilor a creat deja tensiuni în societatea germană, iar noi date arată de ce tensiunile ar putea creşte şi mai mult: deşi şomajul este la cel mai scăzut nivel de după reunificare, unu din cinci angajaţi are salariu sub standard. Venirea imigranţilor se va simţi, cu siguranţă, la nivelul salariilor.
O altă problemă care va da bătăi de cap Berlinului este Volkswagen. Fiind cea mai mare companie din Germania şi un contributor important la economie prin taxe şi locuri de muncă, aceasta este încolţită din toate părţile. O agenţie de evaluare financiară i-a redus zilele trecute ratingul, ceea ce înseamnă, în teorie, costuri mai mari de finanţare. Pentru a le compensa pe acestea şi pentru a acoperi cheltuielile cu „repararea“ motoarelor pe care sunt instalate softuri mincinoase, VW va trebui să reducă cheltuielile, posibil prin disponibilizări. Noua conducere a producătorului auto a anunţat deja că „schimbările nu vor fi lipsite de durere“.
În Germania, 2,65 de milioane de persoane erau înregistrate oficial, în octombrie, ca neavând loc de muncă, cel mai redus nivel din 1991, scrie Deutsche Welle. „Creşterea solidă a angajărilor continuă neabătută“, se arată într-un comentariu al Biroului Federal al Muncii.
Însă situaţia despre care nu vorbeşte mai nimeni este că unu din cinci angajaţi are un salariu sub medie. Aceasta înseamnă opt milioane de persoane. Cifra este pentru anul 2010, însă este puţin probabil ca introducerea salariului minim pe economie de 8,5 euro pe oră să fi schimbat ceva în sectorul salariilor mici. În Germania, în această categorie intră oricine câştigă mai puţin de 10,36 de euro pe oră
Sociologul Christoph Köhler de la Universitatea Jena crede că există o legătură directă între reducerea şomajului şi înmulţirea salariilor mici. Köhler este un respectat cercetător în domeniul pieţei muncii. „Şomajul s-a redus, dar sectorul salariilor mici s-a mărit. Aceasta înseamnă că şomajul s-a transformat în mare parte în locuri de muncă slab plătite“, a explicat cercetătorul. El a precizat că depinde de dispoziţia clasei politice dacă trendul este criticat sau lăudat.
„Forţele de stânga ar spune că aceasta nu este o îmbunătăţire, în timp ce ceilalţi ar putea spune că este mai bines ă ai salarii mici decât să nu ai loc de muncă“.
Există un alt semn al creşterii nesiguranţei pe piaţa locurilor de muncă. Impactul acordurilor salariale izvorâte din negocierile colective dintre angajatori şi uniunile sindicale scade de la an la an. Mai mult de jumătate din angajaţii din estul Germaniei şi 40% din cei din vest nu au acorduri colective privind salariile pe care să se sprijine.
Numărul persoanelor care trebuie să lucreze în două locuri de muncă pentru a-şi acoperi cheltuielile traiului a crescut cu 13% între 2011 şi 2014. Circa 5% din forţa totală de muncă este în acaestă situaţie, adică două milioane de persoane.
„Un motiv major este că sectorul salariilor mici s-a extins atât de mult“, comentează Köhler, indicând spre aşa-numitele „mini-joburi“ în care oamenii câştigă mai puţin de 450 de euro pe lună şi de aceea trebuie să muncească şi în altă parte, spre exemplu ca angajat în magazin sau magazioner.
Calificarea şi pregătirea profesională sunt cruciale în ocuparea unui loc de muncă în ţările industrializate. În condiţiile în care job-urile de rutină sunt preluate din ce în ce mai mult de roboţi şi maşini, numărul de posturi pentru oameni nepregătiţi scade continuu.
Iar tendinţa este de înrăutăţire a situaţiei în acest sector din cauza creşterii numărului de refugiaţi. Köhler argumentează că dacă nu sunt făcute eforturi masive de pregătire, noii veniţi nu vor face decât să alimenteze rândurile celor cu salarii mici.
„Mă tem că separarea pieţei muncii în două tabere va deveni din ce în ce mai evidentă“, a spus cercetătorul. Germania se aşteaptă să-i sosească 800.000-1.000.000 de imigranţi anul acesta.
VW a anunţat miercuri chemarea în service pentru reparaţii a 91.800 de maşini din SUA din cauza unor probleme la sistemul de frânare. Aceasta este doar o picătură în scandalul care tinde să umple paharul până la refuz. Investitorii şi experţii în guvernanţă spun că producătorul auto trebuie să-şi reformeze din temelii structura complexă de guvernanţă corporativă, scrie Financial Times. Ei au cerut ca în această reformă radicală familiile, guvernul şi fondul suveran de investiţii care sunt cei mai mari acţionari ai companiei să renunţe toţi la locurile pe care le au în consiliul de supraveghere.
Tot miercuri, agenţia de rating Moody’s a retrogradat ratingul datoriilor VW, decizie pe care a luat-o luna trecută şi Standard & Poor’s. Moody’s şi-a motivat decizia prin riscurile pe care le aduce reputaţiei şi veniturilor VW scandalul emisiilor toxice.
