Dupa ce, pe rand, Moscova, New York si Madrid au fost eliminate din cursa pentru gazduirea Jocurilor Olimpice din 2012, au ramas pe culoar orasele Paris si Londra. A castigat Londra.
Dupa ce au trait bucuria izbanzii, englezii trebuie sa depaseasca acum prejudecatile care preced in ultima vreme Olimpiada, potrivit carora organizarea acestui eveniment sportiv nu se poate incheia decat pe minus.
Cea mai importanta competitie care se va desfasura la Jocurile Olimpice Londra 2012 nu este cursa de 100 de metri sprint sau cea de maraton. Este cea de a obtine profit, la care se angreneaza organizatorii, comenteaza BBC News.
In cursa pentru a realiza castig trebuie sa fie luate in calcul doua reguli. In primul rand, este imposibil sa estimezi cu exactitate beneficiile aduse de alegerea orasului tau ca gazda a Olimpiadei. In al doilea rand, sunt foarte greu de calculat costurile legate de desfasurarea in bune conditii a acestui eveniment sportiv.
Pe partea de cheltuieli, oficialii trebuie sa stie sa vanda ideea organizarii jocurilor contribuabililor, astfel ca exista o tendinta de a subestima nivelul acestora, cel putin in ceea ce priveste efortul public de finantare.
Primarul orasului Montreal a afirmat in vremea cand metropola se pregatea pentru jocurile din 1976 ca organizarea unei Olimpiade nu poate aduce decat profit.
Dupa trei decenii, aceasta declaratie provoaca inca hohote de ras in Canada, unde fumatorii continua sa plateasca taxe pe tigari pentru a finanta jocurile.
Sau incercati sa le spuneti atenienilor cat de rentabila poate fi organizarea jocurilor. Cu sapte ani inainte de a afla ca au castigat competitia, atenienii estimau costuri de 1,3 mld. dolari. Dupa aceasta grecii au detaliat planurile si costurile previzionate, care au depasit 5,3 mld. dolari. Apoi, dupa ce s-a incheiat Olimpiada, elenii au tras linie si au adunat: cheltuieli de 14 mld. dolari, suficiente pentru a arunca in aer deficitul bugetar al Greciei.
Jocurile cu cel mai rasunator succes financiar au fost cele tinute la Los Angeles in 1984, care s-au finalizat cu profit. Ocazia a fost ideala pentru retelele americane de televiziune, care s-au batut sa transmita competitia. Sponsorii corporativi, de asemenea, au fost dispusi sa plateasca sume importante pentru a-si vedea numele plasat pe pista de concurs. Un alt atu al Los Angeles-ului a fost marimea orasului, care a solicitat investitii relativ mici in infrastructura hoteliera si pentru gazduirea sportivilor, iar multi locuitori puteau asista la eveniment fara a afecta prea mult resursele municipale.
Insa Los Angeles a intrat deja in istorie. De atunci, televiziunile au ezitat sa se mai aventu-reze in majorarea ofertelor pentru drepturile de transmisie. Companiile nu au mai dat o importanta asa de mare publicitatii si plasarii brandurilor proprii in stadioane. De asemenea, costurile cu organizarea s-au majorat in ultimii patru ani din cauza implicarii factorului politic.
Asigurarea securitatii pe parcursul derularii Jocurilor Olimpice de la Atena a costat aproximativ 1,5 mld. dolari, aproape la fel de mult cat au insumat costurile totale cu organizarea precedentei Olimpiade.
Totusi, exista si situatii in care cheltuielile s-au justificat. Orasul Barcelona, spre exemplu, a renascut cu ocazia gazduirii evenimentului sportiv. Autoritatile au folosit competitia din 1992 drept pretext pentru a investi in refacerea retelei de canalizare si au transformat urbea catalana intr-una dintre cele mai atractive destinatii turistice din lume.
Chiar daca efectele financiare tangibile ale jocurilor pot fi negative, exista in mod sigur rezultate pozitive intangibile care se pot simti multi ani dupa incheirea Olimpiadei, cum ar fi dezvoltarea afacerilor in regiune si sporirea numarului de turisti care viziteaza orasul, sau chiar care decid sa se mute acolo.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
