Grecia nu va avea acces la finanţare de pe pieţele financiare internaţionale până cel puţin în 2017, ceea ce prelungeşte agonia unei ţări care supravieţuieşte financiar doar datorită unor ajutoare externe în schimbul cărora implementează măsuri dure de austeritate, scrie Bloomberg.
Guvernul elen şi semnalele că liderii Uniunii Europene (UE) sunt dispuşi să "relaxeze" măsurile de austeritate impuse Greciei nu au reuşit să convingă instituţiile financiare care tranzacţionează datoriile cu guvernele europene că Grecia va avea capacitatea de a reveni pe piaţă înainte de ajungerea la termen a celui de-al doilea bailout, peste trei ani.
Un număr de trei dintre cele 20 de companii intervievate de Bloomberg care au legătură directă cu emitenţii de obligaţiuni guvernamentale estimează că va dura cel puţin o decadă până când statul grec se va putea finanţa din nou prin intermediul obligaţiunilor. Însă zece dintre firmele chestionate consideră că investitorii nu vor împrumuta bani Greciei mai devreme de anul 2017, în timp ce cinci dintre companii cred că accesul la o astfel de finanţare nu va veni mai devreme de 2015. Astfel, previziunea medie pentru reînceperea emiterii obligaţiunilor greceşti este de cinci ani.
"Provocările pe care trebuie să le înfrunte Grecia rămân încă extrem de mari. Va trece o perioadă îndelungată până când vor putea ieşi din nou pe piaţă", a afirmat Jamie Searle, analist la Citigroup.
Grecia a vândut ultima oară obligaţiuni în luna martie 2010, înainte ca randamentul suplimentar pe care îl cereau investitorii pentru deţinerea titlurilor greceşti pe zece ani în locul celor germane să explodeze în luna următoare la 443 de puncte de bază, un record pentru zona euro la acel moment. Astfel, statul elen a fost nevoit să înceapă discuţiile de negociere cu UE, Banca Centrală Europeană şi cu Fondul Monetar Internaţional pentru un pachet de salvare.
Ponderea datoriei greceşti în PIB va creşte la 168% anul viitor, de la 161% anul acesta, potrivit estimărilor din luna mai ale Comisiei Europene. Anul acesta, economia statului elen va scădea cu 4,7%, iar în 2013 va stagna.
Cipru cere ajutor din cauza expunerii la Grecia
Redresarea finanţelor greceşti este importantă pentru toată Europa, în condiţiile în care criza Greciei a atins şi Cipru, care a devenit cel de-al cincilea stat membru al zonei euro care cere ajutor financiar din partea autorităţilor europene în principal pentru recapitalizarea băncilor afectate de expunerea mare pe care o au la datoria Greciei. Cererea Ciprului vine la scurt timp după ce Spania a solicitat ajutor pentru salvarea sistemului său bancar, scrie EUobserver. Pentru moment nu este încă clar dacă va fi un bailout general ca în cazul Irlandei, Portugaliei şi Greciei sau dacă va fi limitat la sectorul bancar precum este în situaţia Spaniei. Suma care va fi acordată statului cipriot nu se cunoaşte încă, însă oficialii UE estimează că aceasta s-ar putea ridica la 10 miliarde euro, potrivit Thomson Reuters.
Veniturile şi exporturile greceşti sunt în declin
Din cauza scăderii într-un ritm alert a bugetului asigurărilor sociale din Grecia şi a faptului că veniturile ţării din primele cinci luni ale anului sunt cu aproape un miliard de euro sub ţinta bugetară, guvenul elen trebuie să găsească rapid soluţii pentru a redresa situaţia, însă fără a introduce noi taxe, scrie Kathimerini.
În timp ce veniturile din impozitele directe reflectă o imagine pozitivă datorită taxei pe proprietăţi, încasările din impozitele indirecte au scăzut din cauza reducerii consumului, erodat de austeritate.
Incertitudinile politice din ultimele luni şi-au pus amprenta şi pe exporturi, care au scăzut cu 3,2% în ritm anualizat în aprilie. Importurile s-au redus cu 8,5%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
