Intrarea, la 1 mai anul trecut, a zece noi tari membre in sanul Uniunii Europene, a fost una dintre principalele teme de discutie la editia din acest an a Salonului Agriculturii de la Paris, relateaza Le Figaro. Aceasta tema a suscitat multa vigilenta, insa nu a creat o panica reala in lumea agricola franceza.
"Cand a fost decisa largirea Uniunii catre est, la sfarsitul anilor '80, prima reactie a agricultorilor a fost teama fata de o posibila noua concurenta", isi aminteste Jean-Michel Gallet, cel care s-a ocupat de acest dosar in cadrul FNSEA, principalul sindicat agricol din Franta. Primele luni care au urmat aderarii tarilor din Europa Centrala in UE, au fost de asemenea dificile pentru o parte dintre agricultorii francezi.
Producatorii bretoni de conopida si-au manifestat furia acum cateva luni, acuzandu-si omologii estici ca au vandut importante cantitati de conopida sub pretul pietei. La fel s-a intamplat toamna trecuta, cand o productie record de porumb dulce in Ungaria a fost principala cauza a scaderii pretului cu 25% fata de anul precedent.
"In urmatorii cinci ani, vor avea loc mereu mini crize pe pietele mici", prognozeaza Jean-Michel Gallet. Pentru productiile agricole care necesita minimum de capital si timp, cum sunt capsunile sau ciupercile, costurile mici legate de forta de munca vor permite producatorilor din noile state membre sa sparga preturile.
Insa cei care se temeau ca importurile masive de produse agricole de toate felurile, provenind din noile state membre, vor dezechilibra piata s-au inselat. "Desigur ca mana de lucru este mult mai ieftina in tarile estice decat in tarile din grupul celor cincisprezece si ca preturile terenurilor sunt putin mai mici, insa si randamentele sunt de doua ori mai scazute decat ale noastre", subliniaza Jean-Michel Gallet. "In domeniul agricol, Polonia, de exemplu, este la nivelul Frantei anilor '50", adauga Gael Grosmaire, care se ocupa de dosarele internationale la Centrul national al tinerilor agricultori (CNJA).
"In final, preturile din primele 15 tari ale Uniunii Europene si cele din noile state membre se vor egaliza", a asigurat ministrul agriculturii intr-o sinteza despre ""Europa agricola si alimentara a celor 25".
Marile companii nu vor sa supere sindicatele
Principalele grupuri agroalimentare si marcile cu o larga raspandire nu se orienteaza inca in numar mare catre noile tari membre pentru contracte de aprovizionare.
Exista inca probleme de fiabilitate, existand incertitudini legate de capacitatea producatorilor estici de a raspunde prompt la cerintele clientilor lor. La aceasta se adauga faptul ca marile companii din domeniu nu doresc sa provoace supararea sindicatelor agricole, pregatite in orice clipa sa porneasca raiduri impotriva hipermarketurilor.
Toate acestea nu pot impiedica inevitabilul. Productia agricola a noilor membri, care au inceput sa adopte tehnicile moderne, nu poate decat sa creasca in cursul urmatorilor ani. Gael Grosmaire este de parere ca aceasta crestere trebuie anticipata si piata trebuie organizata pentru a preintampina viitoare dezechilibre.
"Trebuie introduse cote si trebuie stabilit ce produce fiecare tara in parte, avand in vedere ca unul din obiectivele Uniunii Europene a fost mereu satisfacerea consumului intern din productia proprie", a precizat Grosmaire.
O alta preocupare pe termen mediu o reprezinta reducerea subventiilor acordate agricultorilor francezi in cadrul politicii agricole comune (PAC). Aceasta se va realiza gradual, avand in vedere un compromis atins in 2002 intre Franta si Germania, care prevede inghetarea bugetului agricol al Uniunii Europene pana in 2013.
Noii membri au si ei dreptul la subventii
Noile tari membre ale Uniunii au dreptul sa primeasca, pentru inceput, subventii care se ridica la 25% din ajutoarele acordate tarilor din grupul celor 15. Cota lor va creste gradual, urmand ca, in 2013, agricultorii estici sa beneficieze de aceleasi avantaje ca si omologii lor din vest. Asadar, acestia din urma vor primi o parte mai mica din prajitura.
Marea necunoscuta o reprezinta insa ce va urma dupa 2013, cand toate regulile cuprinse in politica agroalimentara comuna va trebui sa fie renegociate in 25.
In asteptarea acestui moment, ministrul francez al agriculturii se arata optimist.
"Tarile Europei Centrale si de Est constituie noi oportunitati pentru agricultorii francezi", a declarat el. "Dupa 1990, Franta si-a majorat de 4 ori exporturile catre aceste tari. Cu toate acestea, Franta detine o cota de doar 4% pe pietele agroalimentare ale noilor tari membre, asadar potentialul de crestere este foarte ridicat."
Sindicalistii din FNSEA sunt si ei convinsi de faptul ca locuitorii noilor tari membre sunt consumatori, a caror putere de cumparare este in crestere. Conform sindicatului, intre 1 mai si sfarsitul anului 2004, exporturile agricole ale Uniunii Europene catre Ungaria s-au majorat cu o treime, iar exporturile catre Cehia s-au dublat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
