În pofida unor discuţii maraton care s-au întins până ieri dimineaţă şi a reformelor implementate de Atena, miniştrii de finanţe din zona euro nu au reuşit să ajungă la un acord cu FMI asupra unei formule de reducere a datoriei Greciei la un nivel sustenabil.
Pentru că statul elen va trebui să aştepte următoarea şedinţă a grupului, programată pentru luni, ca să afle dacă primeşte tranşa combinată de 44 miliarde de euro din bailout fără de care riscă să nu-şi mai poată acoperi nevoile financiare curente, premirul grec s-a văzut în postura de a cere el creditorilor să-şi respecte promisiunile.
Eurogroup a salutat reformele implementate de autorităţile elene în cadrul programului de bailout, măsuri care includ printre altele adoptarea unui buget auster pentru anul viitor şi o strategie fiscală ambiţioasă pentru perioada 2013-2016. "Aceste eforturi demonstrează angajamentul solid al autorităţilor faţă de programul de ajustare", se arată într-un comunicat al miniştrilor de finanţe, citat de ziarul Kathimerini.
"În acest context, Eurogroup a purtat discuţii extinse şi a făcut progrese în vederea identificării unui pachet consistent de iniţiative credibile care să aibă o contribuţie însemnată la sustenabilitatea datoriei guvernamentale a Greciei. Eurogroup a întrerupt şedinţa pentru a putea lucra în continuare la unele aspecte tehnice ale pachetului. Grupul se va reuni din nou luni, 26 noiembrie", menţionează comunicatul.
Deşi presa internaţională relata că zona euro şi FMI sunt departe de un acord şi că ar exista diviziuni în rândurile miniştrilor, preşedintele Eurogroup, luxemburghezul Jean-Claude Juncker, a insistat că nu au fost neînţelegeri majore de natură politică.
"Suntem aproape de un acord, dar mai sunt necesare verificări tehnice şi calcule financiare pe care la această oră nu le putem face cum trebuie, aşa că întrerupem şedinţa şi ne vom întâlni din nou luni", a spus Juncker.
Un document pregătit pentru şedinţă şi obţinut de agenţia Thomson Reuters arăta cât de departe se află Grecia de ţinta de reducere a datoriilor având ca reper nivelul curent de 170% din PIB.
Potrivit acestuia, datoria Greciei nu poate fi micşorată până în 2020 la 120% din PIB, nivel considerat sustenabil de FMI, decât dacă membrii zonei euro şterg o parte din împrumuturile lor pentru Grecia sau dacă FMI acceptă să împingă termenul limită la 2022.
Germania şi alte state ale UE se opun vehement ideii de ştergere a datoriilor Greciei.
Documentul Eurogroup sugerează că datoria ţării ar putea ajunge la 120% din PIB cu doi ani întârziere, adică în 2022, fără pierderi pentru statele creditoare din zona euro şi fără ca deţinătorii privaţi de obligaţiuni greceşti să fie obligaţi să accepte răscumpărarea titlurilor la un preţ redus. Şefa FMI, Christine Lagarde, respinge însă o astfel de prelungire.
Alte opţiuni luate în calcul în discuţii sunt reducerea dobânzii la creditele deja acordate Greciei de statele zonei euro, suspendarea temporară a plăţii dobânzilor şi amânarea maturităţii împrumuturilor. Fără vreo măsură de corecţie, datoria Greciei s-ar situa la nivelul de 144% din PIB în 2020 şi 133% din PIB în 2022, potrivit documentului.
Premierul Samaras: Grecia s-a achitat de reforme, acum este rândul vostru
Premierul Greciei Antonis Samaras a făcut apel la liderii zonei euro şi la FMI să-şi respecte angajamentele, după ce discuţiile miniştrilor de finanţe şi reprezentanţii Fondului s-au încheiat cu, aşa cum consideră presa străină, un eşec.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
