"Pe plan extern percepţia asupra României a rămas în urma realităţii şi este important ca România să înţeleagă că trebuie să se promoveze mai mult pentru a îmbunătăţi modul în care este percepută în afara graniţelor. Calitatea de membru al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) i-a adus Poloniei nenumărate beneficii şi este un foarte bun instrument de PR. Foarte importantă este şi vizibilitatea pe pieţele financiare şi ca presa internaţională financiară să scrie despre România. Presa străină ezită în a scrie despre România, însă oricine vizitează ţara va fi plăcut impresionat şi va renunţa în a descrie România folosind stereotipuri", a declarat într-un interviu acordat ZF Marek Szczygiel, ambasadorul Republicii Polonia la Bucureşti.
Stereotipurile cu care agenţiile străine de presă îşi încep ştirile despre România fac invariabil referire la corupţie şi la faptul că România este una dintre cele mai sărace din Uniunea Europeană. Polonia în schimb este adesea descrisă ca singura ţară din UE care nu a trecut prin recesiune economică, în timp ce criza economică a îngenuncheat marile economii ale Europei.
Polonia îşi merită din plin descrierea având în vedere că este un exemplu pentru celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est prin eficienţa cu care a absorbit fondurile europene, prin privatizările transparente prin bursă şi prin sprijinirea capitalului local. Din 2008, când s-a declanşat criza economică, economia Poloniei a crescut neîntrerupt, afişând un plus de 1,6% în 2009, faţă de un minus de 6,6% înregistrat de economia României. Anul trecut Produsul Intern Brut al Poloniei a crescut cu 4,3%, faţă de un plus de 2,5% pentru România.
"Eficienta absorbţie a fondurilor europene a jucat un rol crucial în performanţa economică a Poloniei din ultimii ani. Polonia a intrat în UE în 2004 şi are la dispoziţie fonduri europene de 64 miliarde de euro până în 2013. Rata de absorbţie a fondurilor europene este de 40%. Cea mai mare parte din fonduri a mers spre dezvoltarea infrastructurii, construirea de autostrăzi şi căi ferate, transport public. Un alt factor care a ţinut Polonia departe de recesiune au fost cele câteva milioane de IMM-uri active, care au absorbit şocul crizei", a continuat ambasadorul.
Un impuls suplimentar pentru Polonia a venit şi din partea organizării, alături de Ucraina, a Campionatului European de Fotbal Euro 2012. Pentru a pregăti evenimentul din vara acestui an, Polonia a construit 1.440 de kilometri de autostradă începând din 2007 şi a dezvoltat proiecte de 20 miliarde de euro, din care doar 5% au fost alocaţi construcţiei de stadioane. Estimările oficiale sunt că veniturile încasate din organizarea Campionatului vor adăuga 0,3-0,5% la creşterea economică a ţării din acest an.
România a intrat în UE trei ani mai târziu faţă de Polonia şi în prezent a ajuns la o rată de absorbţie a fondurilor eurpene de doar 6%, însă ambasadorul Poloniei crede că România poate supraperforma în regiune dacă îşi exploatează punctele forte.
"Cel mai mare atu al României este dimensiunea pieţei interne. Cei 20 de milioane de consumatori de care dispune ţara sunt extremi de valoroşi pentru orice companie din Europa. Un alt avantaj este cel legat de ponderea mică a datoriei publice în PIB, de doar 33%, lucru despre care se ştie prea puţin în afara graniţelor. Forţa de muncă bine pregătită şi educată, amplasarea geografică, la intersecţia mai multor drumuri comerciale, agricultura şi turismul sunt de asemenea avantaje care pot face ca România să supraperformeze în regiunea Europei de Sud-Est."
Un impact important asupra economiei Poloniei l-au avut şi investiţiile străine, ţara reuşind să îşi menţină atractivitatea ca destinaţie de investiţii în pofida crizei. În 2011 Polonia a atras investiţii străine de 11 miliarde de euro, în timp ce în România investiţiile străine s-au prăbuşit la 1,3 miliarde de euro în primele zece luni ale anului trecut, potrivit celor mai recente date disponibile.
Mai mult, investiţiile poloneze în afara graniţelor au ajuns în 2011 la un total de 4 miliarde de euro, semn că economia este în formă bună.
Tocmai pentru că a reuşit să evite recesiunea economică, Polonia nu se grăbeşte să intre în zona euro care se confruntă acum cu o criză a datoriilor şi cu riscul reintrării în recesiune.
"Polonia va intra în zona euro atunci când situaţia va fi optimă pentru zona euro şi pentru economia Poloniei. Nu vrem să aducem provocări suplimentare zonei euro şi preferăm ca zona euro să se stabilizeze şi noi să ne pregătim bine economia pentru trecerea la moneda unică. Dacă înainte de declanşarea crizei, în 2008, aveam sprijinul populaţiei pentru adoptarea euro, situaţia s-a schimbat în prezent, iar veştile care vin din zona euro nu ne ajută prea mult. Circa 40% din populaţie susţine adoptarea monedei unice, 40% se opune, iar 20% dintre polonezi sunt nehotărăţi. Este mai bine să aşteptăm câţiva ani, nu avem fixat un an ţintă, aşa cum are România", a afirmat ambasadorul Poloniei.
Mai ales că adoptarea monei unice nu este lipsită de riscuri.
"În opinia mea, cel mai mare pericol pentru ţările care aderă la zona euro nu este creşterea preţurilor, ci expunerea la competiţia dură din interiorul zonei, iar avantajele noastre legate de costurile încă reduse ale forţei de muncă ar putea să dispară ca urmare a alinierii salariilor. Polonia analizează foarte bine acest lucru", a conchis ambasadorul Poloniei la Bucureşti.
România este un partener important de afaceri pentru Polonia. Potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, investiţiile cumulate ale Poloniei în România sunt de 220 mil. euro (participare la capital), însă datele Băncii Centrale ale Poloniei, care iau în calcul şi capitalul reinvestit, arată ca au fost investiţi 463 mil. euro până la finalul anului trecut. Schimburile comerciale între Polonia şi România au continuat să crească, indiferent de criza globală, ajungând în 2011 la nivelul de 3,242 miliarde de euro. Soldul este însă negativ pentru România care a exportat anul trecut în Polonia bunuri în valoare de 1,070 miliarde de euro, în timp ce importurile din Polonia au fost în valoare de 2,171 miliarde de euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
