Imperiul Gazprom ataca si ofensiva sa ar putea bulversa piata franceza in urmatorii cativa ani. Astfel a fost interpretat de catre analisti anuntul directorului de relatii internationale al gigantului rus, Stanislav Tsigankov, de a vinde gaz, in mod direct, consumatorilor din Franta, scrie cotidianul francez Le Monde.
Gazprom a reprezentat, incepand cu 1975, unul dintre principalii furnizori ai Gaz de France (GDF).
"Obiectivul nostru este de a castiga o cota de piata de 10%, in Franta, a declarat Tsigankov, intr-un interviu acordat ziarului economic La Tribune. Declaratia sa a venit in urma deciziei guvernului francez de a "da mana libera" grupului rus, puternic sprijinit de Vladimir Putin.
Tsigankov i-a asigurat, totusi, pe francezi ca nu intentioneaza sa rezilieze contractul de aprovizionare pe termen lung, care asigura 25% din gazul vandut de GDF si nici nu va incerca sa vanda, in mod direct, clientilor acesteia din urma.
"Insa, de fiecare data cand unul dintre acesti clienti va dori sa isi schimbe furnizorul, Gazprom va profita de ocazie", a explicat oficialul gigantului rus. El a precizat ca Gazprom este interesat, in special, de a castiga marile companii printre clientii sai.
Oficial, conducerea GDF nu a interpretat precizarile facute de Tsigankov drept o declaratie de razboi. In cadrul unui colocviu cu privire la liberalizarea pietei energetice, din 16 noiembrie, directorul general si presedintele Gaz de France, Jean-FranÃ?ois Cirelli, vorbea despre avantajele liberalizarii pietei. Operatorul francez detine o cota de piata de 80% in Franta. El se situeaza, astfel, inaintea Total (10%), Suez (5%) si a celorlalti operatori (grupul italian Eni, germanii de la E.ON, britanicii de la BP si regiile municipale).
Rusia are insa un mare avantaj. Ea detine un sfert din rezervele mondiale de gaz, iar 87% dintre acestea revin companiei Gazprom. Aceasta din urma a devenit recent si mai puternica, in urma achizitiei Sibneft, al cincilea grup petrolier din Rusia. Daca ar fi un stat, Gazprom s-ar situa pe locul trei in ceea ce priveste rezervele de hidrocarburi, in spatele Arabiei Saudite si Iranului. De cealalta parte, GDF nu produce decat 10% din gazul pe care il comercializeaza, cu toate ca intentioneaza sa atinga un nivel de 15% pe termen mediu.
"Gigantul rus are acces la resurse
intr-un moment in care consumul de gaz inregistreaza o tendinta de crestere accentuata. Astfel, el va deveni un concurent de temut, cu atat mai mult cu cat s-a dat startul unei batalii din ce in ce mai dure intre Europa, Statele Unite, Japonia si China pentru accesul la resursele de gaz din Rusia", atentioneaza Damien Heddebaut, responsabil de polul energetic in cadrul Eurostaf, liderul francez in realizarea studiilor de piata.
Conducerea Gazprom se asteapta, ca in 2010, sa vanda in jur de 180 de miliarde de metri cubi de gaz europenilor, fata de cele 145 de miliarde vandute in 2004. Gigantul rus nu ar putea supravietui doar din activitatea sa pe piata interna, unde este obligat sa vanda 1.000 de metri cubi de gaz la un pret de numai 30 de dolari. De altfel, compania obtine doua treimi din profit in urma vanzarii unei treimi din productia sa in afara granitelor. Spre exemplu, ea obtine 150 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaz vanduti in Europa de Est.
Insa chiar si pretul mai ridicat pe care il obtine in strainatate nu este intotdeauna cel optim. In cazul unui volum foarte mare de gaz vandut in urma unui contract pe termen lung, cum este si cel incheiat cu GDF, Gazprom este nevoita sa acorde unele reduceri.
Comisia Europeana a impus, in acest sens, producatorilor si distribuitorilor de gaz o clauza in contractele incheiate, prin care vrea sa limiteze acele dispozitii care dauneaza liberei concurente. Astfel, "clauza destinatiei" interzice, spre exemplu, distribuitorului francez GDF sa revanda gazul primit de la Gazprom, in afara granitelor Frantei. In schimb, Gazprom nu poate sa vanda in mod direct clientilor GDF. Clauza respectiva este valabila si in cazul contractului intre Gazprom si distribuitorul italian Eni.
Incepand cu cativa ani in urma, producatorul rus a stabilit aliante strategice in Germania, devenind, astfel, un colaborator strategic veritabil.
Gazprom detine, aici, 35% din capitalul Wingas. Aceasta din urma intentioneaza sa profite din plin de atacurile Oficiului impotriva Cartelurilor la adresa E.ON si RWE, concurentii Wingas de pe piata germana.
Asadar, interesul afisat de Gazprom pe piata din Franta confirma ambitiile sale in ceea ce priveste continentul european. Gigantul rus furnizeaza deja, in aceasta regiune, 27% din cantitatea de gaz necesara. Ea intentioneaza sa creasca acest procent la 40% in urmatorii 15 ani, pe baza cresterii cererii de electricitate. In Europa, productia de curent a centralelor pe gaz va creste de la 15%, in 2002, la peste 35% din productia totala, conform unui raport al Agentiei Internationale a Energiei (AIE).
"Pe parcursul urmatoarelor doua decenii, o singura companie va putea modifica echilibrul puterilor pe piata europeana energetica: Gazprom", remarca cabinetul Wood Mackenzie.
Acest lucru se va intampla cu conditia ca gigantul rus sa gaseasca din fonduri proprii sau de la partenerii sai, 240 de miliarde de euro, pana in 2020, pentru investitii.
Gazprom s-a implicat deja in majoritatea proiectelor destinate dezvoltarii si modernizarii sectorului hidrocarburilor. alina.vasilca@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
