Sute de mii de locuri de munca au disparut definitiv din sectoare precum industria auto si serviciile financiare. Milioane de oameni care au fost concediati isi vor gasi mult mai greu un loc de munca, iar in urmatorii ani vor fi nevoiti sa accepte salarii mai mici decat cele anterioare declansarii crizei financiare, scrie Bloomberg.
Aceasta restructurare ii determina pe unii economisti sa-si reconsidere viziunea asupra "ratei naturale" a somajului: un nivel care nici nu accelereaza, nici nu decelereaza inflatia.
Someri mai multi pe termen lung
Iesirea din recesiune va implica un nivel mai ridicat al ratei naturale a somajului, spune Edmund Phelps, profesor la Columbia University din New York si castigator al Premiului Nobel pentru economie in 2006. "Pana acum era 5,5%, dar ar putea creste pana la 6,5 sau 7%", a declarat Phelps.
O asemenea schimbare va avea efecte atat asupra politicilor economice, cat si asupra angajatilor. Administratia prezidentiala si banca centrala de la Washington estimeaza o scadere pe termen mediu a ratei naturale a somajului pana la 5% odata ce economia va incepe sa-si revina.
O crestere semnificativa peste acest nivel va impinge in sus deficitul bugetar - care va depasi anul acesta pragul de 1.000 mld. dolari - prin reducerea veniturilor din impozite si majorarea cheltuielilor sociale.
O asemenea crestere va pune banca centrala (Fed) in situatia de a face o alegere dificila: sa accepte o economie cu mai multi americani aflati permanent in somaj sau sa incerce sa incurajeze angajarile cu riscul de a impinge in sus inflatia.
Rata somajului a atins cote record
Rata somajului din Statele Unite a ajuns in aprilie la aproape 8,9%, cel mai ridicat nivel din 1983 incoace, fata de 8,5% in luna precedenta. Lauren Ball, profesor de economie la Johns Hopkins University din Baltimore, spune ca somajul ar putea urca pana la 10% si va "dura foarte mult timp pana sa ne intoarcem la nivelul de 5%".
Cu cat oamenii isi petrec mai mult timp fara slujba, cu atat devin mai putin atractivi pentru potentialii angajatori, spun analistii. In schimb, aceasta situatie contribuie la mentinerea la un nivel ridicat a ratei somajului pe termen lung. "Daca esti somer pentru o perioada lunga de timp, nu mai tii pasul cu noile tehnologii", precizeaza Ball. "Devii descurajat si iti schimbi stilul de viata".
O crestere a productivitatii la jumatatea anilor '90 a permis scaderea ratei naturale a somajului pana la 5% fata de 6% in perioada anterioara, in conditiile in care companiile au avut nevoie de mai multa forta de munca. Acum exista temeri ca aceasta tendinta va inregistra un revers.
Americanii pierd sase luni in afara pietei muncii
Cel putin un sfert din somerii americani se afla in afara pietei muncii de mai mult de o jumatate de an, acesta fiind cel mai ridicat nivel inregistrat din 1983 incoace.
Concedierile permanente - pentru cei care se asteapta sa nu mai ocupe vreodata acelasi loc de munca - au atins un nivel record de 51,5% din totalul somerilor in martie. Concedierile in masa au ajuns, de asemenea, la un record de 2.933 de actiuni, care au afectat aproape 300.000 de oameni.
"Asistam la o reducere masiva a locurilor de munca pe anumite sectoare, care nu vor mai fi in viitor surse de locuri de munca", a declarat Bruce Kasman, economistul-sef al JP Morgan Chase din New York. "Vom trai intr-o lume in care ne vom obisnui cu o rata normala a somajului de peste 6%", a adaugat el.
Aproape 27% din locurile de munca din industria auto - circa 257.000 - au fost desfiintate dupa izbucnirea crizei economice, pe fondul scaderii operatiunilor producatorilor de profil.
GM si Chrysler concediaza in masa
General Motors, cel mai mare producator auto american, intentioneaza sa concedieze 47.000 de angajati la nivel mondial in 2009. De asemenea, compania va renunta la 2.600 dintre cei 6.200 de dealeri de pe piata americana pana in 2010, o miscare care va costa 137.000 de locuri de munca, potrivit Asociatiei Nationale a Dealerilor Auto.
In acelasi timp, Chrysler a cerut protectie impotriva falimentului pentru a-si reorganiza operatiunile sub o noua companie care va include compania italiana Fiat ca partener.
De cand a iesit din alianta cu producatorul german Daimler, in august 2007, Chrysler a concediat peste 32.000 de angajati.
Jumatate din locurile de munca la care s-a renuntat in industria auto "nu vor mai fi recreate niciodata", spune Sean McAlinden, economistul-sef al Centrului american pentru Cercetare Auto din Michigan. El crede ca angajatii mai in varsta care au fost concediati se vor pensiona, iar cei tineri vor migra catre sectoare de activitate unde salariile sunt mai mici.
Rata de angajare in sectorul financiar - unde s-au inregistrat falimente spectaculoase precum Lehman Brothers - s-a contractat cu 4,5% de la declansarea crizei subprime incoace, iar analistii previzioneaza o continuare a acestei tendinte. UBS, cea mai mare banca elvetiana, a confirmat la sfarsitul lunii aprilie ca va concedia 2.000 de angajati pe piata americana.
"Unele sectoare economice par sa se fi extins peste capacitatea maxima", spune Orely Ashenfelter, economist la Princeton University. "Serviciile financiare reprezinta un exemplu extrem", a adaugat el.
Si ziarele renunta la angajati
In presa scrisa, care sufera de pe urma unei scaderi a veniturilor din publicitate si a migratiei cititorilor catre internet, rata angajarii a coborat cu 8% din decembrie 2008 incoace, potrivit datelor Biroului de Statistica a Muncii. Circulatia medie a ziarelor a coborat, de asemenea, cu 7,1% in perioada octombrie 2008-martie 2009. Cinci publisheri au intrat in faliment, iar editiile print ale mai multor ziare au fost oprite.
"Majoritatea concedierilor din industria presei scrise sunt probabil permanente", spune John Morton, analist media si presedinte al Morton Research. "Angajatii disponibilizati de la ziarele din marile orase se vor orienta spre publicatiile locale unde vor primi salarii mult mai mici decat cele cu care erau obisnuiti".
La fel ca in anii '80
Concedierile care au loc in acest moment sunt similare cu cele din timpul recesiunii de la inceputul anilor '80, cand rata somajului a ajuns la 10,8%, iar 2,8 milioane de locuri de munca au disparut.
Unele sectoare industriale nu au mai revenit niciodata la nivelul de angajare inregistrat inainte de izbucnirea recesiunii, in iunie 1981.
Oamenii care au pierdut locuri de munca stabile in 1981 s-au confruntat cu o reducere de durata a veniturilor, potrivit cercetarilor economistilor. Scaderea este mult mai accentuata in momentul in care muncitorii disponibilizati sunt nevoiti sa-si gaseasca un loc de munca intr-o industrie diferita.
"Oamenii tind sa creada ca odata cu iesirea din recesiune vor ajunge pe o piata similara cu cea de dinainte", a declarat Lawrence Mishel, presedintele Institutului pentru Politici Economice de la Washington. "De data aceasta, lucrurile vor fi insa diferite", a concluzionat el.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
