Business Internaţional

Americanii au inventat bonusul de retentie ca sa nu le plece angajatii

29.03.2009, 17:11 915

Inainte de izbucnirea scandalului legat de compensatiile platite de asiguratorul gigant AIG angajatilor de top, cei mai multi dintre americani nici macar nu auzisera de expresia "bonus de retentie". Dar la fel ca in cazul instrumentelor financiare derivate (CDO) sau al celor pentru transferul riscurilor de credit (credit default swap), termenul a intrat rapid in limbajul popular.

Bonusurile pentru retentia angajatilor nu sunt o practica neobisnuita in istoria corporatiilor americane nici macar in ceea ce priveste companiile salvate de la faliment de catre stat, scrie International Herald Tribune.
In ciuda valului de critici generat de plata unor bonusuri de 165 mil. dolari de catre American International Group (AIG), executivii de la mai multe institutii financiare se pregatesc sa incaseze alte cateva zeci de milioane de dolari din compensatii.
Cel putin 19 companii, de la gigantul Citigroup pana la banci regionale precum SunTrust Banks din Atlanta, au acordat executivilor plati compensatorii doar pentru a se asigura ca acestia nu parasesc firmele la care lucreaza, potrivit unui studiu al firmei de cercetare Equilar.
Platile, efectuate sub forma de bani lichizi sau de actiuni, vor fi efectuate in urmatorii cativa ani fara a tine cont, in majoritatea cazurilor, de performantele inregistrate de beneficiari sau de companii in ansamblu.
AIG a platit cateva sute de angajati cu 165 mil. dolari. Dar valoarea bonusurilor acordate in urmatorii ani de companiile incluse in studiul Equilar ar putea urca semnificativ in conditiile in care titlurile bursiere ale acestora vor reveni pe o crestere sustinuta.
In momentul in care bonusurile au fost stabilite, in unele cazuri inainte ca bancile sa primeasca finantare din partea statului, iar pretul actiunilor era mult mai mare, aceste compensatii erau evaluate la 159 mil. dolari. De obicei, companiile justifica bonusurile de retentie prin necesitatea de a-si pastra cei mai buni angajati in perioadele de criza. Dar ideea de a da angajatilor, chiar si celor mai valorosi, bani doar pentru a se prezenta la serviciu ar putea parea absurda americanilor de rand, mai ales intr-un moment in care dispar atat de multe locuri de munca.
Chiar si consultantii pe segmentul compensatiilor, care de obicei sustin plata unor asemenea bonusuri, spun ca zgomotul starnit in cazul platilor efectuate de AIG a generat o imagine negativa acestora. Unii sustin ca e nevoie de o campanie de rebranding, care sa implice disparitia termenului de bonusuri de retentie, dar nu si platile efective.
"Notiunea de a plati un angajat cu mai multi bani doar pentru a-l tine in cadrul companiei pe timp de criza nu va disparea", spune Brian Foley, consultatnt in cadrul White Plains, care spune ca e de preferat ca o companie sa plateasca bonusuri decat sa-si piarda angajatii.
La fel ca in cazul AIG, multe dintre companiile incluse in studiul Equilar au stabilit plata unor bonusuri catre angajati inca dinainte sa primeasca ajutor de la stat. In unele cazuri, bonusurile vor fi platite executivilor care detineau functii in momentul in care companiile erau cel mai puternic lovite de criza financiara. In alte cazuri, platile compensatorii sunt destinate executivilor angajati dupa ce firmele au cazut in genunchi in fata crizei. Angajatii AIG si-au dat acordul pentru a inapoia jumatate din banii primiti drept compensatii, dar legislatorii americani ameninta sa impoziteze drastic bonusurile platite de asigurator si de celelalte institutii financiare care au primit ajutor de la stat.
Dintre toate companiile americane care au beneficiat de finantare din partea guvernului federal, Citigroup pare sa fie cea mai darnica cu angajatii sai. In ultimul an compania a promis compensatii in bani si actiuni pentru noua dintre executivii sai. Platile vor fi efectuate in perioada urmatoare.
Equilar estimeaza ca platile, evaluate la 80 mil. dolari in momentul in care au fost aprobate, au ajuns acum la 27 mil. dolari dat fiind declinul accentuat al valorii de piata a bancii americane. Platile vor fi efectuate insa in urmatorii doi sau patru ani, de aceea suma care va ajunge in conturile executivilor Citigroup nu este una sigura.
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO