Deşi mii de companii din Grecia s-au prăbuşit sub presiunea recesiunii intrate în al şaselea an, mii de alte firme au fost înfiinţate anul trecut, refuzând să creadă în scenariul sumbru, scrie The New York Times.
Dintre noile firme, aproximativ 144 sunt start-up-uri, de nouă ori mai multe decât în 2010, arată datele Endeavor Greece, o organizaţie non-profit care sprijină companiile antreprenoriale.
Incubatoarele de afaceri şi spaţiile de muncă împărţite între mai multe firme au apărut ca ciupercile după ploaie în Atena şi în alte oraşe greceşti în ultimele luni pentru a sprijini start-up-urile, iar conferinţele şi forumurile despre antreprenoriat şi inovaţie abundă.
Cel mai nou incubator de afaceri din Atena este Romantso, după numele unei reviste pentru femei care acum nu mai există, al cărei fost sediu este acum ocupat de incubator. Aici zeci de designeri, fotografi şi artişti web fac schimb de idei şi plătesc în jur de 300 de euro pe lună chirie pentru spaţiu. Romantso îşi suplimentează veniturile din câştigurile barului deschis în spaţiul respectiv, din sponsorizări şi din organizarea de seminarii.
Vassilis Haralambidis, graphic designer-ul de 37 de ani care a deschis incubatorul Romantso pe o străduţă dintr-un cartier dărăpănat din centrul Atenei toamna trecută, spune că scopul său a fost să „oprească suferinţa”.
„Am văzut că oamenii sunt amorţiţi, că ţara merge în direcţia greşită şi am hotărât să facem ceva în privinţa asta”, a spus Haralambis. El a amânat să-şi plătească taxele pentru a investi banii în Romantso.
Autorităţile greceşti vin în întâmpinarea start-up-urilor, aşa cum au făcut şi în alte ţări europene, precum Franţa şi Spania, unde şomajul în rândul tinerilor este de asemenea ridicat. Guvernul grec a redus birocraţia care descuraja antreprenorii în trecut. Legislaţia nouă, care urmează să intre în vigoare anul acesta, va permite să înfiinţezi o afacere într-o singură zi.
Un program subvenţionat de Uniunea Europeană pentru sprijinirea afacerilor mici şi mijlocii, în valoare de 1 miliard de euro, va viza 16.000 de firme greceşti anul acesta.
Specialiştii în antreprenoriat văd finanţarea cu capital de risc drept o variantă mai bună decât subvenţiile UE.
„Banii gratis nu sunt o soluţie”, spune Panos Zamanis, co-fondator al asociaţiei elene pentru start-up-uri, care oferă consultanţă afacerilor aflate la început. El dă exemplul subvenţiilor europene de milioane de euro care au fost risipite în trecut pe case de vacanţă şi obiecte de lux.
Pentru ca Grecia să iasă din recesiune, analiştii spun că trebuie să înceteze să mai fie o economie insulară, în care majoritatea oamenilor lucrează pentru stat sau în joburi din retail trase pe bandă rulantă.
„Din mulţimea de greci care îşi deschid baruri şi mici localuri, câţiva încearcă să aducă valoare adăugată”, spune George Pagoulatos, profesor de economie şi politică europeană la Universitatea din Atena şi fost consilier guvernamental.
Mai multe companii tinere greceşti au avut un succes real, unele beneficiind iniţial de sprijin din partea unor fonduri de capital cu risc, care au investit 20 milioane de euro în aproximativ 20 de start-up-uri în ultimii doi ani, potrivit lui Yiannis Papadopoulos, şeful asociaţiei elene a capitalului de risc.
Mai multe astfel de companii s-au extins la nivel internaţional. De exemplu aplicaţia pentru mobil Taxibeat, care le permite pasagerilor să aleagă dintre taxiurile aflate în apropiere pe baza preferinţelor şi ratingurilor pasagerilor anteriori, a avut succes şi în Franţa, Mexic, Brazilia şi Peru de la lansarea sa în Grecia în 2011.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
