Ultima reducere a ratei dobanzii a fost efectuata in luna august, de la 4,75% la 4,5%, pentru a stimula consumul.
Decembrie reprezinta a patra luna consecutiva cand banca a decis sa pastreze constant costul imprumutului. Economistii estimeaza ca banca va astepta rezultatele de vanzari din perioada Craciunului inainte sa opereze o schimbare.
Rata dobanzii a fost ultima data redusa in luna august, de la 4,75% la 4,5% pentru a stimula consumul. "Decizia de a mentine constanta rata dobanzii a fost anticipata de pietele financiare", spune David Frost, directorul general al Camerei de Comert Britanice.
"Dar mediul de afaceri britanic este dezamagit ca banca centrala nu a luat o decizie pentru a echilibra situatia economica care se depreciaza", a continuat Frost.
Ministrul de finante Gordon Brown a redus estimarile de crestere economica pentru 2005 la 1,75%, fata de previziunile initiale de 3-3,5%, dand vina pe presiunile inflationiste cauzate de cresterea pretului petrolului.
In cadrul ultimului raport despre inflatie, Banca Angliei a previzionat ca inflatia se va situa aproape de tinta de 2% in urmatorii doi ani, dar a recunoscut ca pretul petrolului va avea efect asupra salariilor britanicilor.
Dar cea mai mare grija a bancii centrale o reprezinta posibilitatea ca angajatii sa isi renegocieze salariile, ceea ce va duce la accentuarea inflatiei. "Posibilitatea ca rata dobanzii sa se reduca este exclusa pana cand Banca Centrala nu se asigura ca nu exista nici un risc ca inflatia mare sa determine modificarea salariilor", crede Tamara Henderson de la Action Economics.
Problemele aparute pe piata imobiliara au exercitat presiuni suplimentare asupra inflatiei. Preturile caselor au crescut pentru a patra luna consecutiv, conform Halifax, principala companie care acorda credite ipotecare. Strategia bancii centrale din Anglia este diferita de cea a Bancii Centrale Europene, care a hotarat recent, pentru prima data in ultimii cinci ani, sa majoreze costul imprumutului cu 0,25% la 2,25%, in ciuda presiunilor politicienilor si oficialilor care au pledat pentru un nivel constant. BCE si-a argumentat decizia folosindu-se chiar de presiunile inflationiste care au fost amplificate de pretul mare al petrolului. Trichet si ceilalti 17 membri ai consiliului care guverneaza banca considera justificata majorarea ratei de referinta pentru ca estimeaza o accelerare a cresterii economice o data cu cresterea riscului inflationist.
Cresterea ratei de catre BCE coincide si cu o posibila schimbare de macaz din partea bancii centrale a Japoniei. Guvernatorul Toshihiko Fukui a declarat pe 18 noiembrie ca banca ar putea abandona strategia de pompare de lichiditati in economie, care incepe pe 1 aprilie, dupa ce Japonia iese din perioada de deflatie.
Ambele banci centrale sunt defazate fata de banca centrala americana (Fed), care a dat semnalele unei stopari a cresterii ratei dobanzii de referinta anul viitor. Mai mult, Ben Bernanke a anuntat recent ca ar putea stabili tinte clare de inflatie, deschizand astfel un nou capitol in istoria bancii centrale americane. Acest lucru inseamna ca sub conducerea sa Fed ar putea deveni mai explicita si implicit mai transparenta, oferind previziuni detaliate pentru prima data. "Doar prin anuntarea tintelor de inflatie va creste transparenta", a declarat Frederic Mishkin, un economist la Universitatea Columbia, citat de Bloomberg. "Astfel, Fed isi va explica mult mai clar miscarile", a conchis acesta.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
