Ca şi în cazul băncii centrale elveţiene, pentru cea a Cehiei lupta cu speculatorii pentru protejarea monedei şi implicit a economiei s-a dovedit prea costisitoare. Dacă banca centrală a Elveţiei s-a retras în 2015 în haos, cu cursul francului în raport cu euro explodând, spre disperarea est-europenilor cu credite în franci, banca Cehiei pare să fi reuşit să evite greşelile elveţienilor şi să-i ţină în şah pe investitori.
Însă riscurile sunt încă mari pentru Cehia, iar analiştii se întreabă care bancă centrală europeană va ceda sub asaltul speculatorilor însetaţi de profit. Mulţi observatori indică spre Danemarca.
Joi, coroana cehă a fost moneda cu cea mai bună performanţă din lume, apreciindu-se cu până la 1,4% după ce banca centrală i-a tăiat legăturile cu euro. Pentru că inflaţia a ajuns la ţintă, boardul instituţiei a votat să se retragă din mecanismul inspirat de la elveţieni prin care a ţinut din 2013 coroana mai jos de 27 de unităţi pentru un euro, scrie Bloomberg. Spre deosebire de elveţieni, care au acţionat fără avertisment, banca cehă şi-a anunţat din timp intenţia, iar mutarea s-ar putea dovedi dezamăgitoare pentru investitorii care au cumpărat masiv coroane sperând la un profit rapid după ce instituţia înlătură plafonul. Când banca Elveţiei a renunţat la plafon, francul s-a apreciat cu 29% într-o singură zi. Vineri, coroana reuşea chiar să intre pe un trend uşor descendent. Oficialii băncii centrale i-au avertizat pe speculatori că moneda cehă a fost atât de mult cumpărată, încât s-ar putea să nu mai găsească contrapartide.
O monedă mai slabă ajută la accelerarea inflaţiei prin creşterea preţurilor importurilor. În acelaşi timp, ajută exporturile, făcându-le mai ieftine pe pieţele internaţionale. Pentru Cehia, exporturile reprezintă 70% din PIB, iar 65% din exporturi se duc în zona euro, mai ales în Germania. Pentru investitori, Cehia este apetisantă. Economia creşte de trei ani, inflaţia a depăşit ţinta băncii centrale de 2%, iar rata şomajului s-a redus la 3,4% în februarie, cel mai mic nivel din UE, potrivit Reuters. „Economia cauzează de ceva timp creşterea costurilor şi preţurilor. Având în vedere disiparea influenţelor antiinflaţioniste din afară, înseamnă că nu mai este necesară menţinerea condiţiilor monetare laxe la nivelul din prezent“, a spus guvernatorul băncii centrale Jiri Rusnok.
El a explicat că va permite un grad ridicat de volatilitate pentru cursul de schimb valutar fără a interveni până când acesta se va stabiliza.
„La început, nivelul nostru de toleranţă va fi foarte, foarte mare“, a spus bancherul, asigurând că banca va interveni pe piaţă dacă fluctuaţiile devin periculoase. Nu a dat însă mai multe detalii. Analiştii au estimat poziţii speculative pe pieţe de 25-60 de miliarde de euro. Investitorii au pariat masiv pe exit, forţând banca centrală să cumpere circa 70 de miliarde de euro din 2013 pentru a împiedică moneda să se aprecieze. Aceste rezerve înseamnă că banca ar înregistra pierderi dacă coroana se apreciază.
Iar dacă se apreciază, exporturile se vor contracta, turiştii îşi vor reconsidera planurile, se vor distruge locuri de muncă, iar guvernul va trebui să caute surse de creştere care nu au legătură cu exporturile, aşa cum s-a întâmplat cu Elveţia.
În Danemarca, cea mai mare bancă din această ţară spune că decizia băncii centrale cehe de a retrage plafonul impus coroanei pune mai multă presiune pe coroana daneză, legată şi ea de euro într-un culoar mai îngust.
„Aceasta arată că ţările cu echilibre puternice vor continua să aibă dificultăţi în a-şi ţine monedele mai slabe în raport cu euro“, a afirmat Arne Lohmann Rasmussen, analist la Danske Bank. „Vor creşte presiunile ascendente asupra coroanei daneze.“ Moneda daneză a continuat să urce vineri faţă de euro.
Însă banca centrală a acestei ţări are un palmares plin de victorii în lupta cu speculatorii. De asemenea, instituţia a anunţat că este dispusă să printeze coroane în cantităţi nelimitate pentru a inunda piaţa şi alunga speculatorii. În plus, regimul valutar este un plafon bilateral convenit cu BCE.
În defavoarea băncii lucrează surplusul de cont curent, de aproape 10% din PIB, industria uriaşă a pensiilor, cu mult mai mare decât PIB-ul, ceea ce creează cerere pentru coroane, şi oportunismul agresiv al pieţei.
Un semn pentru ce-o aşteaptă pe Banca Cehiei: rezervele valutare are băncii centrale elveţiene au continuat să se umfle în martie, la 683,2 de miliarde de franci, nivel cu 15 miliarde de franci mai mare decât cel din luna anterioară, notează Financial Times.
