Business Internaţional

Banca naţională a Ungariei: Băncile pot, dar nu vor să acorde credite

Banca naţională a Ungariei: Băncile pot, dar nu vor să acorde credite

Andras Simor, guvernatorul băncii centrale ungare, a intrat deseori în conflict cu premierul Orban care vrea controlul instituţiei. Foto: AFP/Mediafax

Autor: Ioana Nita

07.11.2012, 00:03 676

Banca centrală a Ungariei atenţionează că băncile comerciale pot, dar nu sunt dispuse să crediteze economia, ceea ce ar putea duce la agravarea recesiunii din ţară. De aceea, în următoarea perioadă nu se va modifica, probabil, nimic în activitatea de creditare a băncilor din Ungaria, într-o perioadă în care economia riscă să se afunde în recesiune din cauza austerităţii cerute de UE şi FMI şi a crizei din zona euro, scrie Portfolio.hu.

Avertismentul vine în cel mai recent raport asupra stabilităţii financiare al Băncii Naţionale a Ungariei, care analizează riscurile interne şi externe vizând buna funcţionare a sistemului bancar.

Atât creditarea acordată gospodăriilor, cât şi cea aferentă companiilor sunt pe un trend negativ, iar în ceea ce priveşte profitabilitatea sec­torului bancar, aceasta se va reduce ca ur­mare a deteriorării calităţii portofoliilor de cre­dite şi a majorării poverii fiscale, notează ana­liştii băncii centrale. Răspunsul băncilor la po­vara fiscală mai mare este creşterea marjelor de dobândă, în principal la creditele ipotecare în valută, soluţie care nu este sus­tenabilă pe termen lung. De asemenea, modul în care funcţionează sistemul bancar are un impact prociclic asupra Produsului Intern Brut (PIB).

Băncile răspund taxelor mai mari cerând dobânzi mai mari

Un aspect important menţionat în raport se referă la faptul că deşi s-a observat îmbu­nătăţirea capacităţii de absorbţie a şocurilor, atât în termeni de lichiditate, cât şi de solvabilitate, băncile sunt reticente în a credita, în special în cazul companiilor.

Referitor la solvabilitate, o îmbunătăţire a avut loc şi în ceea ce priveşte capitalul din sectorul financiar, cu toate că taxele asupra sistemului bancar şi pierderile aferente creditelor au crescut. Acest lucru se datorează injecţiilor de capital ale băncilor-mamă.

Soluţia băncilor privind reducerea profitabilităţii a fost creşterea marjelor de dobândă pentru portofoliile de credite exis­tente, ceea ce a însemnat creşterea dobânzilor pentru creditele acordate. Raportul averti­zează că acest trend ar putea duce la intrarea într-un cerc vicios - o povară mai mare a datoriilor va afecta capacitatea gospodăriilor şi a altor actori din economie de a rambursa creditele la timp, ceea ce ar putea duce la rate şi mai mari de dobândă.

Banca Ungariei a introdus noi indicatori în acest ultim raport asupra stabilităţii financiare, unul dintre acestea fiind Indicele Condiţiilor Financiare care măsoară contribuţia sectorului bancar la creşterea reală a PIB-ului. Acesta arată că recesiunea economică din Ungaria este exacerbată de un sistem financiar care nu funcţionează bine, care practic nu creditează economia.

În perioada creditării puternice în valută, sectorul bancar a contribuit la PIB cu 1-2 puncte procentuale, iar în ultimele trimestre performanţa băncilor a dus la reducerea PIB cu aproximaiv două puncte procentuale. Acesta este comportamentul prociclic afişat de bănci în ultima perioadă.

În plus, analiştii de la banca centrală a Ungariei au devenit mai pesimişti în estimări, susţinând că este puţin probabil ca activitatea de creditare să îşi revină înainte de 2015.

Suprataxarea sistemului bancar din Ungaria

În 2010, guvernul premierului ungar Viktor Orban a impus o taxă suplimentară pe profitul băncilor, aceasta fiind o măsură anti-criză care trebuia să fie percepută pe o perioadă limitată, până la sfârşitul acestui an. Însă, guvernul a decis să menţină această taxă, anunţând că o va reduce cu 50% începând cu anul 2014.

Anul trecut, Banca Centrală Europeană le-a oferit băncilor eurpene fonduri practic nelimitate prin credite de urgenţă. Astfel, băncile au putut împrumuta oricât au vrut cu condiţia să aducă garanţii, însă acestea au preferat să-şi îndestuleze capitalul cu aceşti bani, iar fondurile rămase să le "parcheze" înapoi la BCE în loc să alimenteze cu lichidităţi economiile.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO