Marea Britanie a introdus o taxă pe sectorul bancar prin careintenţionează să strângă 2 mld. lire sterline (2,4 mld. euro), aanunţat ministrul britanic de finanţe George Osborne, citat deFinancial Times. Aceasta este doar prima dintr-un set de măsurisimilare pe care o serie de economii dezvoltate sunt aşteptate săle ia în următoarea perioadă.
Taxa pe bănci, ce va fi aplicată începând cu ianuarie anulviitor, va fi impusă asupra băncilor şi societăţilor de crediteipotecare britanice, precum şi filialelor din Marea Britanie alebăncilor străine.
Osborne a subliniat faptul că Franţa şi Germania s-au angajat deasemenea să introducă o taxă similară, deşi detaliile privindaceastă măsură nu au fost încă stabilite. Franţa şi Germania, caresunt aşteptate să introducă taxa din sistemul bancar începând cuianuarie 2012, au anunţat prin intermediul unui comunicat comun că"formatul specific" al fiecărei taxe ar putea varia având în vederediversitatea de modele fiscale şi legale din cele două ţări.
Trioul format din cele mai mari trei economii europene va cereşi altor ţări să le urmeze exemplul, în cadrul summit-ului G20(grupul celor mai mari ţări industrializate şi emergente) care seva desfăşura la sfârşitul săptămânii la Toronto, în Canada, scrieThe Wall Street Journal.
O serie de ţări, printre care Canada, Japonia şi Australia, s-auopus însă unor măsuri de taxare a băncilor, coordonate la nivelinternaţional, în condiţiile în care băncile lor nu au avutprobleme prea mari pe fondul crizei creditelor.
Americanii tărăgănează suprataxareabăncilor
Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a anunţat în ianuariecă va suprataxa instituţiile financiar-bancare americane, însărespectiva taxă, care promitea să strângă la buget 90 mld. dolariîn următorii zece ani, încă aşteaptă să fie adoptată în Senatulamerican.
Pe de altă parte, băncile sunt aşteptate să găsească modalităţiprin care să-şi minimizeze gradul de expunere. Bancherii de laDeutsche Bank, Bank of America - Merrill Lynch şi Goldman Sachs auindicat că vor analiza cu atenţie ce operaţiuni sau active pot mutaîn ţări în care fiscalitatea este mai permisivă, aşa cum esteElveţia sau Japonia. "Taxa ar putea conduce la o migrare abusinessului din Marea Britanie către alte teritorii care fie nuimpun o taxă, fie au apelat la o taxă inferioară celei stabilite deguvernul de la Londra", a spus şi Peter Marbrey, reprezentant alcompaniei de audit şi consultanţă PricewaterhouseCoopers dinLondra.
La polul opus, oficialii din ţările care susţin impunerea unortaxe spun că acestea - propuse la un nivel de 0,15% în StateleUnite şi de 0,07% în Marea Britanie - sunt prea modeste pentru agenera un exod în masă al băncilor din aceste ţări către paradisurifiscale.
Hiba băncilor: sursele de finanţare pe termen scurt
În general, măsurile pe care cele trei mari economii europenevor să le lanseze sunt menite să încurajeze instituţiilefinanciar-bancare să apeleze numai la surse stabile de finanţare şisă asigure că băncile plătesc cotă-parte în viitoarele programe deresuscitare a sistemului bancar. Astfel, s-a vehiculat ideeaintroducerii unei taxe unice pentru sursele de finanţare pe termenscurt ale băncilor, aşa cum sunt împrumuturile interbancareovernight, în timp ce creditele şi depozitelor clienţilor nu vor fiimpozitate sau vor fi supuse unei taxe modice.
Băncile s-au bazat masiv pe creditele overnight pentru a finanţaceea ce mai târziu s-au dovedit a fi pariuri riscante, motiv pentrucare piaţa interbancară a îngheţat spre finalul lui 2008, atuncicând băncile au încetat brusc să mai folosească acest tip deîmprumuturi.
Bancherii unguri protestează în faţa taxei impuse deguvern
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunţat la începutul luniică va suprataxa băncile, măsură prin care speră să strângă labugetul de stat 200 mld. forinţi (710 mil. euro), însă bancheriisunt de părere că ţara ar putea deveni o adevărată oaie neagră înregiune din cauza taxei pe bănci. "Nu suntem, evident, mulţumiţi dedecizia privind adoptarea taxei. Este important să fii tratat înmod corect. Aceasta este o taxă destul de restrictivă numai dacă neuităm la mărimea sa (200 mld. forinţi - n.r.) şi nu ajută delocUngaria pe termen lung", a declarat Federico Ghizzoni, director aldiviziei est-europene a băncii italiene UniCredit, care are unportofoliu de 255.000 de clienţi în Ungaria, scrie Bloomberg.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
