"Chase a primit recent 25 de miliarde de dolari sub forma de finantare federala. Ce efect va avea acest lucru pe partea de business si se va schimba politica noastra de creditare?"
Era 17 octombrie, la numai patru zile dupa ce directorul executiv al JPMorgan Chase, Jamie Dimon, acceptase o injectie de 25 de miliarde de dolari (20 mld. euro) din partea guvernului american, cand un angajat al JPMorgan punea aceasta intrebare. Intrebarea a aparut la sfarsitul unei conferinte numai cu angajatii bancii, dedicata in principal crearii unei legaturi intre anumite divizii ale JPMorgan si noua achizitie a acesteia, Washington Mutual, scrie International Herald Tribune.
Achizitie pe care a realizat-o, bineinteles, tot multumita guvernului american. Craciunul a venit mai devreme la JPMorgan Chase.
Directorul JPMorgan care modera conferinta cu angajatii nu a ezitat sa raspunda unei intrebari cu implicatii politice avand in vedere evenimentele din saptamanile anterioare.
Aceasta intrebare apare avand in vedere modul in care secretarul Trezoreriei americane Henry Paulson a decis sa utilizeze prima parte din programul de bailout de 700 de miliarde de dolari pentru recapitalizarea bancilor, in loc de achizitionarea titlurilor toxice ale acestora. Metoda, sperau autoritatile, era cea mai buna si rapida cale de a determina bancile sa-si reia operatiunile de creditare.
De fapt, micul secret al industriei bancare este ca nu are niciun fel de intentie de a utiliza banii pentru acordarea de noi credite. Acest director a fost insa primul insider destul de indiscret incat sa spuna acest lucru cat sa fie auzit de un jurnalist. Directorul nu a vrut acest lucru, in mod evident.
"25 de miliarde de dolari ii vor ajuta in mod evident pe cei care au probleme mai mari ca Chase", a inceput el. "Credem ca banii ne vor ajuta probabil sa fim putin mai activi pe partea de achizitii. Si nu as crede ca am terminat cu achizitiile. Cred ca vor exista oportunitati foarte mari ca noi sa ne dezvoltam in acest mediu si cred ca avem sansa sa folosim cei 25 de miliarde de dolari in acest fel, in functie bineinteles de ceea ce se va intampla in viitor din punct de vedere economic".
Acest discurs nu contine astfel niciun fel de referire la o eventuala intentie de reluare a creditarii pentru sprijinirea economiei americane. Dimpotriva, intr-un anumit punct al conferintei, acelasi director a declarat ca volumul creditelor va continua sa scada.
De fapt, Trezoreria doreste ca bancile sa incheie achizitii intre ele si se foloseste de puterea sa de a injecta capital pentru a forta o noua runda de consolidare in sectorul bancar. Dupa cum arata Mark Landler in The New York Times, "guvernul nu vrea numai sa stabilizeze industria, ci sa-i dea si o noua forma".
Astfel, intr-o miscare aproape neobservata, Trezoreria a introdus recent o noua scutire de taxe, in valoare de miliarde de dolari pentru industria bancara, ce are un singur scop: sa incurajeze fuziunile bancare.
Recent a aparut prima dovada ca acesta este intr-adevar planul. Banca americana PNC a anuntat ca achizitioneaza National City, o achizitie ce va fi sprijinita in mare masura de aceasta nou scutire. Ca parte a acestei tranzactii, PNC apeleaza la 7,7 mld. dolari din cadrul fondului de bailout, oferind guvernului actiuni preferentiale in schimb. Cel putin o parte din cele 7,7 mld. dolari ar fi mers catre NatCity daca guvernul ar fi considerat aceasta banca demna de a fi salvata.
Cu toate ca acest plan avea menirea de a calma investitorii, exista o multime de motive pentru care instabilitatea pietelor se mentine: temeri privitoare la o recesiune globala, companii care lanseaza proiectii slabe privitoare la profituri pentru restul anului si mentinerea nesigurantei aduse de criza de credit. Un alt motiv este insa ca investitorii nu mai au incredere in Trezorerie. Mai intai, oficialii spun ca trebuie sa aiba 700 de miliarde de dolari pentru achizitionarea de titluri toxice. Apoi, se pare ca chiar inainte ca proiectul de lege sa treaca de Camera Reprezentantilor, Paulson le spunea subordonatilor sai sa inceapa conceperea unui plan pentru injectii de capital. Temandu-se de reactia Congresului, el nu a vorbit despre aceasta schimbare.
Acum, Paulson cere Trezoreriei sa foloseasca banii pentru a forta achizitii in randul bancilor.
Recent, in cadrul unei audieri, presedintele Comitetului Bancar din cadrul Senatului, Christopher Dodd, l-a intrebat pe oficialul Trezoreriei care se ocupa de planul de bailout, Neel Kashkari, daca Trezoreria se va asigura ca bancile vor utiliza capitalul primit pentru a acorda credite si cum va face acest lucru. "Suntem de aceeasi parere. Vrem ca bancile sa ofere imprumuturi in comunitatile noastre. Senatorul Dodd a intrebat: "Insistati in acest sens?" Kashkari a raspuns: "Insistam in cadrul tuturor actiunilor noastre".
Insa acest lucru nu se intampla. Spre deosebire de guvernul britanic, cel american pare sa se teama sa faca altceva decat sa pledeze. Iar pledoariile respective, in actualul mediu, nu sunt auzite.
Preluarile de banci cu probleme de catre banci mai puternice sunt fara indoiala necesare. Insa Citigroup intra probabil in categoria bancilor cu probleme, iar nimeni nu pare sa sustina ca ar trebui sa fie preluata.
Daca Trezoreria se va folosi de planul de bailout pentru a subordona sistemul bancar unor giganti nationali, nu este clar cum va ajuta acest lucru pe cineva. Cu exceptia gigantilor care vor fi declarati invingatori de Trezorerie.
JPMorgan va fi unul din invingatori si merita acest lucru.
Dimon a condus compania atat de bine in timpul crizei rezidentiale, incat aceasta se confrunta cu foarte putine din problemele care au afectat serios rivale precum Citi. Din toti directorii care au participat la intrunirea cu Paulson de acum cateva saptamani, niciunul nu avea mai putina nevoie de bani decat Dimon.
Un purtator de cuvant al bancii a declarat ca JPMorgan va folosi banii primiti pentru a-si ajuta clientii si actionarii. "Suntem disciplinati pentru a incerca sa oferim credite pe care oamenii le pot plati".
Statul ajuta bancile si mai putin contribuabilii
- Micul secret al industriei bancare este ca nu are niciun fel de intentie de a utiliza banii pentru acordarea de noi credite.
- Trezoreria doreste ca bancile sa incheie achizitii intre ele si se foloseste de puterea sa de a injecta capital pentru a forta o noua runda de consolidare in sectorul bancar.
- Spre deosebire de guvernul britanic, cel american pare sa se teama sa faca altceva decat sa pledeze.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
