Compensatiile primite de oficialii companiilor care primesc sprijin de la stat vor fi de 500.000 de dolari pana in momentul in care contribuabilii isi vor primi inapoi banii investiti prin intermediul programelor federale de salvare a pietei financiare, au precizat surse din cadrul administratiei prezidentiale, scrie Bloomberg.
Pana acum bancile au fost principalii beneficiari ai banilor pe care guvernul american i-a cheltuit pentru a ajuta economia. Cu toate acestea, bancherii de pe Wall Street au continuat sa duca o viata plina de lux anul trecut pe banii contribuabililor, in ciuda dezastrului din sectorul financiar si au primit peste 18 miliarde de dolari bonusuri pentru "performantele" de anul trecut. Dar limitarea salariilor executivilor se va aplica numai companiilor care vor primi bani de la stat de acum incolo, nu si celor care au primit pana acum.
Protestele publice privind compensatiile primite de executivii americani, in special de bancheri, s-au intensificat dupa ce Congresul a adoptat, in octombrie anul trecut, un pachet in valoare de 700 mld. dolari pentru sustinerea pietei financiare. Bonusurile de 18,4 mld. dolari primite de executivii si angajatii de pe Wall Street in 2008 nu au facut decat sa ingreuneze si mai mult situatia.
Goldman Sachs, Morgan Stanley, Merill Lynch, Lehman Brothers si Bear Stearns au acordat angajatilor bonusuri de 145 mld. dolari intre 2003 si 2007, potrivit estimarilor bazate pe datele oferite de catre companii. De atunci insa, Lehman a intrat in faliment, iar Bear Stearns si Merill Lynch au intrat in portofoliile unor banci comerciale.
"Bancherii inca primesc bonusuri uriase in ciuda faptului ca primesc bani de la contribuabili, ceea ce cred este un motiv de furie pentru publicul larg", a declarat Obama, care saptamana trecuta i-a criticat dur pe sefii bancilor de pe Wall Street pentru bonusurile acordate angajatilor. In medie, executivii de top din Statele Unite primesc compensatii de doua ori mai mari decat omologii lor europeni si de trei ori peste celor asiatici.
Presedintele american castiga 400.000 de dolati anual, in timp ce Ben Bernanke, presedintele bancii centrale, a avut anul trecut un salariu de 191.300 de dolari.
Noile reguli implica, de asemenea, un grad mai ridicat de transparenta in momentul in care vine vorba de folosirea avioanelor private ale companiilor, de cheltuielile privind renovarea birourilor precum si de asa-numitele "parasute de aur" - compensatii acordate executivilor atunci cand acestia pleaca din companie.
Reglementarile administratiei prezidentiale vin in contextul unei explozii a protestelor populare, alimentate de va-loarea ridicata a bonusurilor acordate pe Wall Street, de folosirea avioanelor private de catre executivii companiilor si de cheltuielile efectuate de acestia pentru produse de lux. Si asta intr-un moment in care criza se simte din ce in ce mai acut la nivelul oamenilor obisnuiti.
Criticile privind valoarea compensatiilor executivilor de pe Wall Street a generat o reactie negativa cel putin din partea unui reprezentant al breslei bancherilor. Jamie Dimon, directorul executiv al JP Morgan a declarat saptamana aceasta ca este o greseala din partea politicienilor sa critice platile facute de catre banci fara a diferentia de celelalte companii unde compensatiile au fost corelate cu performantele.
"Este incorect sa se vorbeasca despre noi ca despre un tot unitar", a spus Dimon, care a primit un salariu de 1 mil. dolari anul trecut si a refuzat orice bonus. "Nu toate companiile sunt responsabile pentru aceasta situatie", a adaugat el. In conditiile in care criticile referitoare la compensatiile primite de angajatii de pe Wall Street s-au intensificat executivii de top din cadrul Morgan Stanley, Bank of America, Goldman Sachs si Citigroup au fost de acord sa renunte la bonusurile aferente anului trecut.
In acelasi timp, in Europa, guvernele din Franta, Marea Britanie si Elvetia au fortat marile institutii bancare care au primit fonduri de la stat sa limiteze compensatiile executivilor.
Incercarile de a limita valoarea compensatiilor primite de executivii americani s-ar putea dovedi insa gresite, atrage atentia Scot Minerd, directorul executiv si directorul de investitii al Guggenheim Partners Asset Management, care administreaza active de peste 30 de miliarde de dolari.
Masurile administratiei prezidentiale sunt "prea severe si prea arbitrare si nu iau in calcul fortele pietei libere", a declarat Minerd.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
