Pentru a repune în mişcare economia Europei, Banca Centrală Europeană (BCE) ar putea începe să cumpere active, aşa cum fac de câţiva ani Rezerva Federală a SUA şi Banca Angliei inundând cu zeci de miliarde de dolari în fiecare lună pieţele financiare pentru a ieftini creditarea şi încuraja consumul. Marea Britanie are cea mai puternică revenire dintre statele avansate, iar Statele Unite se dau exemplu de lider mondial al relansării economice.
Schimbarea de politică a BCE spre o abordare mai radicală, sugerată de vicepreşedintele instituţiei Vitor Constâncio, ar putea fi elementul marcant al strategiei europene de revenire economică, în condiţiile în care mulţi analişti cred că, deşi este pe cale să iasă din criză, economia este încă slabă. De asemenea, mai mulţi oficiali europeni cred că Portugalia va avea nevoie de al doilea pachet de bailout, ca şi Grecia, care însă se îndreaptă spre al treilea program de asistenţă financiară.
„Totul este posibil. (Ajustarea cantitativă – n.red.) este o posibilitate, dar nimic mai mult“, a declarat Constâncio. Acest comentariu este una dintre cele mai recente asigurări date de oficialii de top ai BCE că instituţia nu şi-a epuizat arsenalul de opţiuni de politică monetară după ce a redus luna aceasta dobânda cheie la nivelul de 0,25%, cel mai mic din istoria zonei euro, scrie The Wall Street Journal.
Simpla menţionare a posibilităţii achiziţiei de active reprezintă o modificare semnificativă a retoricii BCE. Preşedintele instituţiei Mario Draghi s-a eschivat la o conferinţă de luna aceasta în faţa unei întrebări privind strategia băncii spunând doar că BCE are „o gamă largă de instrumente“ care pot fi activate înainte ca dobânzile să atingă minimul posibil.
„Este de remarcat cum s-a schimbat atitudinea unora dintre membrii consiliului guvernator al BCE faţă de ajustarea cantitativă. Ceea ce cândva era un tabu, pe atunci un instrument de ultimă instanţă este acum o opţiune luată în considerare“, a afirmat Ken Wattret, analist la BNP Paribas.
Dacă achiziţia de active este folosită de cele mai mari bănci centrale ale lumii, inclusiv de cea a Japoniei, Germania priveşte cu scepticism politicile banilor ieftini, care pot crea bule speculative.
„Încet, dar sigur, lăsăm criza în spatele nostru“
În ceea ce priveşte revenirea Europei, atitudinea mediului de afaceri, poate unul dintre cele mai precise barometre ale stării unei economii, este una optimistă, dar precaută.
„Cred că suntem un pic mai optimişti privind anul viitor, sperând la puţin mai multă creştere. Din această perspectivă sperăm să vedem mai mult din lumina de la capătul tunelului, semn că încet, dar sigur, lăsăm criza în spatele nostru“, a explicat Annika Falkengren, directorul general al SEB, cea mai mare bancă suedeză destinată companiilor. Ea crede însă că economia este în continuare fragilă, notează CNBC.
Jens Nordvig, analist la banca niponă Nomura, subliniază că „în ultimele săptămâni au apărut crăpături în suprafaţa zonei euro“.
Astfel, intrările de capital în uniunea monetară nu sunt atât de încurajatoare cum se asteptau analiştii băncii, semn că investitorii nu au încredere deplină în regiune, performanţele burselor europene de acţiuni nu mai sunt printre cele mai bune, iar perspectivele de creştere economică nu se mai îmbunătăţesc.
Kathy Lien, director executiv la BK Asset Management, crede că puterea euro va slăbi chiar dacă discuţiile privind dobânzi negative din partea BCE nu se vor materializa în acţiuni.
„Dobânzile din SUA tind să crească şi este doar o problemă de timp ca dolarul să primească forţe suplimentare în cursa contra euro“, a spus ea.
Portugalia va rămâne o economie problemă pentru zona euro
În ceea ce priveşte Portugalia, unul din statele problematice ale zonei euro, mulţi oficiali de la Lisabona şi Bruxelles cred că acesta se va folosi de adăpostul pe care Irlanda îl va ocoli când va ajunge după trei ani de reforme la capătul programului de bailout, în iunie anul viitor – o linie de credit pe termen scurt de la fondul de bailout de 500 miliarde euro al zonei euro. Însă câţiva oficiali de rang înalt direct implicaţi în supravegherea programului de bailout de 78 miliarde euro al Portugaliei cred că acest aşa-numit „program preventiv“ nu va fi de ajuns, scrie Financial Times.
Curtea constituţională a Portugaliei a respins mai multe măsuri importante de consolidare bugetară, iar Lisabona va avea datorii mari de rambursat după ieşirea teoretică din programul de bailout, ceea ce a determinat supraveghetorii troicăi creditorilor internaţionali să tragă concluzia că posibilitatea unui al doilea bailout este foarte reală. Printre sceptici figurează şi marile agenţii de rating Standard & Poor’s şi Fitch, care au avertizat că ar putea urma noi retrogradări deoarece deciziile Curţii Constituţionale pun sub semnul îndoielii „eligibilitatea Portugaliei pentru linia preventivă de credit“.
Spre deosebire de Irlanda, care se finanţează prin obligaţiuni cu scadenţa la zece ani la randamente de 3,5%, Portugalia se confruntă „cu un nivel încă dureros“ de 5,8%, a spus Christian Schulz, analist la Berenberg.
Însă nu problemele zonei euro vor fi anul viitor principala îngrijorare a investitorilor, ci fiasco-ul bugetar din SUA, cea mai mare economie a lumii, a atenţionat Alastair Newton, analist la Nomura. Pieţele au reacţionat destul de slab la blocarea parţială a guvernului american din octombrie, iar această atitudine faţă de luptele politice de la Washington ar putea încuraja politicienii să împingă limitele la extrem, crede analistul. „Incertitudinile bugetare vor continua probabil şi în primul trimestru al anului viitor, ceea ce ar putea amâna începerea ieşirii Fed din programul de achiziţii de active în al doilea trimestru“, a spus Newton, citat de CNBC.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 22.11.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
