Europa ar trebui în cele din urmă să pună capăt alianţei cu Fondul Monetar Internaţional în rezolvarea crizelor financiare şi să arunce în luptă propriile instituţii, precum fondul permanent de salvare a zonei euro, care ar trebui să devină un sprijin pentru întreaga Uniune Europeană, apreciază un oficial de rang înalt al Băncii Centrale Europene. Instituţia formează alături de Comisia Europeană şi FMI aşa-numita „Troică“ a creditorilor internaţionali care în prezent stabileşte condiţiile programelor de austeritate destinate ţărilor lovite de criză.
„Alcătuirea Troicii este oarecum ciudată, decisă într-o dispoziţie de criză. Iar aceasta trebuie schimbată“, a afirmat Jorg Asmussen, membru în consiliul guvernator al BCE, citat de The Wall Street Journal. El a fost viceministru de finanţe al Germaniei şi este responsabil în boardul BCE cu relaţiile internaţionale şi europene.
Germania şi alte state ale zonei euro au împins până acum FMI în faţa sau în mijlocul frontului anticriză mizând pe expertiza şi experienţa instituţiei în gestionarea crizelor financiare. De aceea ideea unei strategii anticriză care să nu includă FMI ar putea întâmpina rezistenţă la Berlin.
Unii oficiali europeni susţin că insistenţa parlamentului german ca FMI să se implice în pachetele de bailout stabilite pentru statele UE face ca Fondul, care-şi are sediul central la Washington, să aibă un cuvânt greu de spus în aceste acorduri.
În statele grav lovite de criză condiţiile de bailout stabilite de echipele de birocraţi ale Troicii sunt învinovăţite pentru recesiunea îndelungată şi efectele dureroase pe care aceasta le are asupra societăţii.
Tehnicienii Troicii sunt adesea acuzaţi că forţează guvernele să aplice măsuri nepopulare fără a urma procedurile democratice. Cele trei instituţii resping vehement acuzaţiile. Asmussen a sugerat că sfârşitul colaborării cu FMI ar putea veni după ce fondul permanent de bailout al zonei euro, Mecanismul European de Stabilitate (ESM), „va fi transformat într-o instituţie pe deplin comunitară“.
ESM are în prezent la bază un acord interguvernamental între cele 17 state ale zonei euro şi nu are forţa şi influenţa pe care le are o structură sprijinită de întreaga Uniune Europeană. Oficialul BCE a avertizat că abandonarea prea timpurie a Troicii, cât timp programele de bailout sunt active, nu este o idee bună deoarece Europei îi lipsesc încă uneltele potrivite pentru a face faţă problemelor de una singură. „Nu aş recomanda schimbarea sistemului Troicii acum, în mijlocul crizei. Nu avem alternativă în prezent“, a spus Asmussen.
Austeritatea a venit la presiunea pieţelor, nu a birocraţilor şi politicienilor
Critica la adresa austerităţii a atins niveluri „feroce“ în Europa şi a ajuns să capete o tentă morală înfăţişând un Nord puternic, condus de Germania, care impune politici dure Sudului slab, scrie Financial Times. Opozanţii austerităţii spun că Nordul cere rigoare bugetară mai mare şi reformarea pieţei muncii statelor lovite de criză în schimbul unor finanţări vitale de la instituţii precum BCE. Ei văd Nordul lovind Sudul când acesta este la pământ.
Criticii au uitat însă că nu cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi niciun alt lider politic au impins spre austeritate Grecia, Irlanda, Spania sau Italia, ci creditorii privaţi. Aceştia, începând cu toamna anului 2011, au refuzat să mai finanţeze datoriile acestor state. Apoi pieţele au refuzat să mai finanţeze porţiuni din sectorele bancare ale ţărilor împovărate în datorii. Cu alte cuvinte, pieţele au declanşat criza din zona euro, nu politicienii. Restructurarea bugetară şi bancară care a urmat a fost preţul plătit pentru reconstruirea încrederii pieţelor.
Pieţele secolului XXI sunt mult mai puternice decât orice şef de stat sau de guvern. Puterea lor s-a putut vedea de multe ori în ultimii 25 de ani, de la crizele financiare din Asia de la sfârşitul anilor ’90 la colapsul din Mexic, Rusia şi Argentina. Evenimentele seismice de pe pieţe din 2008 din SUA şi din 2011-2012 din Europa au depăşit agendele politice. Dacă Merkel s-ar fi opus austerităţii, aceasta ar fi avut efecte nesemnificative asupra cursului evenimentelor deoarece un guvern sau sistem bancar care pierde accesul la finanţare devine insolvent. Austeritatea ar fi devenit, într-un fel sau altul, o necesitate. Berlinul insistă pe o disciplină bugetară mai mare deoarece până în prezent Germania a contribuit financiar cel mai mult la salvarea statelor cu datorii şi deficite bugetare mari atacate de pieţe.
BCE nu va mai reduce dobânda de politică monetară până cel puţin în 2015
Banca Centrală Europeană se va abţine să reducă dobânda de politică monetară de la minimul record de 0,5% decis săptămâna trecută până cel puţin în 2015, anticipează mai mulţi analişti intervievaţi de Bloomberg. Preşedintele BCE, Mario Draghi, a anunţat săptămâna trecută, după ce instituţia a redus dobânda de la 0,75% la 0,5%, că ar putea urma o nouă scădere dacă va fi nevoie.
„Nu mă aştept la o altă reducere a dobânzii din partea BCE. Inflaţia va ajunge din nou aproape de 2% şi vom vedea creştere economică moderată în a doua jumătate a acestui an“, a afirmat Marco Valli, economist-şef la UniCredit.
Mario Draghi este cel care a calmat spiritele pe pieţele de finanţare promiţând anul trecut că BCE va face tot posibilul pentru a proteja euro.
Şomajul în rândul tinerilor din Grecia a trecut de 60%
Şomajul în rândul tinerilor din Grecia, ţară a cărei economie se află în al şaselea an de recesiune, a crescut în luna februarie pentru prima dată peste nivelul de 60% după ani de măsuri de austeritate cerute guvernului de creditorii internaţionali potivit cotidianului elen Kathimerini.
În rândul persoanelor cu vârsta de 15-24 de ani, rata şomajului s-a situat la 64,2% în februarie, faţă de 59,3% în ianuarie.
Pe ansamblu, rata şomajului a avansat la 27%. În ianuarie, şomajul s-a situat la 26,7%, cifră revizuită faţă de nivelul anunţat anterior. Grecia a redus salariul minim pentru persoane sub 25 de ani cu 32%, la circa 500 de euro, pentru a stimula angajarea.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
