Din spatele tarabei sale cu fructe de pe strada Karl-Marx din Berlin, Horst Pawlak sta si priveste ce se intampla in lume, insa nu intelege de ce se agita toti atat de tare pentru ca bancile au dat faliment sau ca economiile ar putea sa intre in recesiune, scrie Bloomberg.
"Eu nu am resimtit criza in niciun fel", a recunoscut Pawlak, in varsta de 54 de ani, in timp ce masinile vuiau pe strada ce in vremea comunismului era luata in primire de tancuri ce proslaveau ziua muncii de 1 Mai. "Din cate pot sa inteleg eu, doar oamenii ce detin actiuni sunt afectati".
"Sarac dar atragator", asa a descris odata Klaus Wowereit, primarul Berlinului, orasul de 3,4 milioane de oameni, dominat de baruri cu tematica artistica si de galerii la colt de strada, pe care el il guverneaza. Acum cand criza financiara loveste in toate colturile lumii, acest lucru nu pare unul de rau augur.
In timp ce restaurantele din Paris dau faliment, iar preturile proprietatilor londoneze sufera cele mai importante scaderi din ultimii 16 ani, berlinezii nu au prea multe de pierdut. Rata somajului este de doua ori mai mare decat media nationala, in locul unde piata muncii este dominata de sistemul de guvernare, iar piata imobiliara nu a cunoscut niciun boom. Pentru Berlin criza creditelor nu prezinta interes.
"Impactul nu s-a resimtit puternic in Berlin", a marturisit Tobia Just, economist la Deutsche Bank din Frankfurt. "Fenomenele extreme ce s-au petrecut in alte locuri nu au avut loc aici." Berlinul da trecutului sau anevoios o alta infatisare. In timpul anilor '20, artista de cabaret Marlene Dietrich si profesorul de fizica Albert Einstein locuiau in acest oras, insa amandoi au fugit ulterior de atacurile violente ale nazismului lui Adolf Hitler.
In 1949, la patru ani dupa ce Germania fusese invinsa in cel de-al doilea razboi mondial, orasul si-a imbracat mantia pentru Razboiul Rece, drept contrafort intre vestul capitalist si estul comunist, pana la caderea zidului Berlinului in 1989. Distrugerea orasului in timpul razboiului si divizarea ulterioara a acestuia au evaporat baza industriala a Berlinului, ce nu a mai fost niciodata reconstruita. Astazi, niciuna dintre cele 30 de companii ce compun indicele de referinta german DAX nu isi are sediul in capitala.
Productia economica pe muncitor in Berlin era echivalenta cu aproximativ 51.000 euro in 2005, comparativ cu 83.000 euro in Frankfurt, conform datelor oferite de consiliul local din Frankfurt. Reintoarcerea la Berlin a aparatului guvernamental din Bonn in 1999 nu a putut face nimic pentru a reduce rata somajului de la 16,5%.
Berlinul "nu avea o evolutie grozava nici inainte de criza si nu are nici acum", spune Sten Rasmussen, in varsta de 48 de ani, ce vinde mobila din Scandinavia in magazinul sau din districtul estic Prenzlauer Berg. "Daca mergi la Hamburg sau la MUnchen ar putea sesiza diferenta. Berlinul tinde sa atraga persoane creative, nu persoane cu bani".
Analistii sunt de acord ca nu se poate ca petrecerea sa dureze mereu. Capitala germana este impovarata de datorii de 60 mld. euro, o valoare de trei ori mai mare decat nivelul cheltuielilor publice de anul acesta. Cel ce se ocupa de aspectele financiare in Berlin, Thilo Sarrazin, a spus ca sectorul de servicii ar putea suferi odata cu raspandirea crizei.
"Berlinul nu va putea sub nicio forma sa se decupleze de restul lumii", a afirmat Just. "Ar fi iluzoriu sa credem asta". Pentru moment, turistii se inghesuie la cele 170 de muzee din Berlin, care gazduiesc opere de arta precum Poarata Zeitei Istar din Babilonul antic sau bustul reginei egiptene Neferiti, in timp ce ziarele internationale elogiaza strada pe care se regasesc magazinele celor mai faimoase case de moda, cluburile "de duzina" si cultura underground.
New York Times a afirmat in 2006 ca Berlinul era ca New York-ul in anii '80, iar "creativitatea din aer este specifica doar unui oras in tranzitie". Actori precum Brad Pitt si Angelina Jolie sunt fani ai Berlinului, cunoscuti pentru vizitele lor in baruri si restaurante alese dintre recomandarile Bild, cel mai bine vandut ziar din Germania, ce si-a mutat sediul de la Berlin la Hamburg la inceputul acestui an.
Tanja Gerken spune ca impactul crizei financiare nu a ajuns sa afecteze galeria sa din districtul central Mitte, unde vinde sculpturi si picturi ale unor artisti contemporani.
"Imi imaginez ca vanzarile in galeriile din New York resimt criza", a spus Gerken. "Noi nu suntem insa in New York, ci in Berlin. Pentru moment, noi inca nu o resimtim". Artisti in cautarea recunoasterii, muzicieni si spirite inrudite ale caror probleme financiare i-au tinut departe de primul pluton atacat de criza si-au gasit linistea in Berlin.
Daca berea buna le pune in miscare imaginatia, atunci chiriile ieftine si supraoferta de imobile de dupa reunificarea Berlinului le permit acestora sa ramana aici. Chiria pentru un apartament cu doua camere in Mitte costa doar 600 euro pe luna, suma ce include si utilitatile, comparativ cu aproximativ 1.200 lire (1.483 euro) cat valoareaza doar chiria la Londra.
Stand in fata unui munte de cd-uri, Guillaume Siffert, proprietarul magazinului de discuri, priveste cu atentie prin geamul inramat in timp ce cugeta la impactul pe care criza l-a avut asupra afacerii sale.
"Noi vindem si printr-un magazin online, si cifrele nu difera foarte mult", a marturisit francezul, rezident in Berlin de cinci ani. "Nu stiu cum sau daca ne va afecta".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
