Considerat timp de mai multe decenii şeful unui stat "terorist",libianul Muammar Gaddafi, cel mai longeviv dintre liderii arabi şiafricani, se confruntă de câteva zile cu o contestare fărăprecedent în ţara sa, soldată cu 173 de morţi, relatează AFP.
Autoproclamat "regele regilor tradiţionali din Africa","Ghidul", aflat la putere de 42 de ani, se poate mândri şi cu unalt titlu şi anume cel de decan al şefilor de stat africani, de lamoartea, în iunie, a preşedintelui Gabonului, Omar BongoOndimba.
Născut, potrivit propriei legende, într-un cort de beduin îndeşertul Syrte în 1942, colonelul Gaddafi, fiu de păstor din tribulGaddafa, primeşte o educaţie riguroasă înainte de a intra în armatăîn 1965.
La vârsta de 27 de ani, la 1 septembrie 1969, el îi înlătură de laputere pe vechii regi Idriss, fără vărsare de sânge.
În 1977, el proclamă "Jamahiriya", pe care o defineşte ca un"stat al maselor" care guvernează prin intermediul comitetelorpopulare alese şi îşi atribuie singur titlul de "Ghid alrevoluţiei". Puterea sa rămâne intactă.
Stilul său de viaţă, ţinutele sale tradiţionale, modul săuexcentric de a exercita puterea în această ţară imensă şi bogată înpetrol dar puţin populată, par incongruente şi imprevizibile pentruoccidentali, dar şi pentru arabi.
În uniforma sa militară decorată cu aur sau în tunica specificăbeduinilor, lui Gaddafi îi place să primească oaspeţi în cort, laSyrte sau în curtea cazarmei Bab El Azizia, în centrul Tripoli.
În anii '90, Gaddafi, slăbit pe scena mondială, dezamăgit departenerii săi arabi, se întoarce către continentul negru şi nuîncetează să pledeze pentru înfiinţarea "Statelor Unite aleAfricii".
Ales la conducerea Uniunii Africane (UA) la începutul lui 2009,Ghidul Jamahiriya libiene a dat tonul preşedinţiei sale cerându-leomologilor săi să-l numească de acum "Regele regilor tradiţionaliai Africii", după ce a fost "învestit" de liderii tradiţionali înLibia.
După un an haotic, în care luările sale de poziţie disonante auafectat imaginea instituţiei, liderul libian îi cedează loculpreşedintelui din Malawi.
Tratat timp de decenii drept şef al unui stat "terorist", eldecide să se reconcilieze cu Occidentul.
În 2003, spre surpriza lumii întregi, el anunţă destructurareaprogramelor sale secrete de armament. Ulterior, el recunoaşteresponsabilitatea ţării sale în atentatele împotriva unui avionamerican deasupra Lockerbie, în Scoţia (soldat cu 270 de morţi în1988), a unui avion francez în Niger (170 de morţi în 1989) şiplăteşte indemnizaţii familiilor victimelor.
Fostul paria se deschide în sfârşit către Occident. Gaddafiprimeşte în Libia lideri occidentali, în timp ce în străinătate ise desfăşoară covorul roşu, ca la Paris şi, mai recent, la Roma,ceea ce generează de fiecare dată polemici.
Puternic graţie resurselor de petrol, el reuşeşte în 2008 săpună capăt trecutului său cu Italia, obţinând scuze şi despăgubiridin partea Romei pentru perioada colonială.
Mai recent, el a determinat Elveţia să se plieze şi să îiprezinte scuze, la un an după ce fiul său Hannibal a fost arestatla Geneva pentru violenţe împotriva unor servitori.
El îl întâmpină triumfal pe Abdelbasset al-Megrahi, libianulcondamnat pentru atentatul de la Lockerbie şi eliberat de Scoţia,generând indignarea Washingtonului şi Londrei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
