ÎnBruges, ciocolateriile te îmbie la tot pasul. Zeci de ofertegarnisesc vitrinele acestor boutique-uri unde ciocolata este fieprodusă, fie ornată manual. Nimic nu este lăsat la voiaîntâmplării, de la forma şi culoarea bomboanelor şi a tabletelor deciocolată şi până la ambalaj. Ciocolata este în sine o atracţieturistică în Bruges, care atrage deopotrivă localnici, dar mai alesturişti, plăcut surprinşi de inventivitatea ciocolatierilor. Şi cumcele mai multe ciocolaterii sunt pe străduţele pietonale, care trecpeste canale şi prin parcuri, precum şi prin zonele de shopping,oraşul este în sine o invitaţie la plimbare.
Parcurile din Bruges sunt largi şi cochete, clădirile frumosconservate, iar preferata turiştilor este o zi de relaxare în acestorăşel care este supranumit Veneţia Nordului.
Aşadar, nu doar ciocolateriile atrag vizitatori. Nici magazinelede haine nu se lasă mai prejos. Deşi vânzătorii nu te aşteaptă înuşă ca în Turcia şi deşi vitrinele nu sunt acoperite cu oferte"Orice la 10 lei", cumpărătorii intră şi nu ies cu mâna goală. Defapt, asta m-a mirat cel mai mult în Bruges: aproape toţi oameniicare se plimbau prin oraş duceau în mână una sau mai multe sacoşecu însemnele unui brand de haine. Nici urmă de priviri lungi lavitrine sau de restricţii în bugetele de cumpărături - toată lumeacumpăra ceva.
În capitala Europei, la Bruxelles, pe artera comercială nu maiai loc să păşeşti. Cumpărătorii se înghesuie în magazine, deşiperioada reducerilor încă nu a început.
Înghesuială pe arterele comerciale
Pe o distanţă de nici 400 de metri sunt, aproape unul dupăaltul, cele mai populare magazine: patru H&M. Nimeni nu iesefără o pungă inscripţionată cu logo-ul retailerului suedez, iar înfiecare magazin coada numără cel puţin cinci persoane. La doarcâţiva paşi găseşti toate numele momentului în ceea ce priveştemoda mass-market, cele mai multe deţinute de spaniolii de laInditex: Zara, Mango, Bershka sau Desigual sunt doar câteva dintreele.
Care este însă motivaţia unui retailer să îşi deschidă mai multeunităţi pe aceeaşi rută comercială? Este evident vorba de imagineşi de vizibilitate, însă "în principiu pot exista mai multe motive.Printre acestea se numără asumarea unei eventuale canibalizări devânzări proprii pentru a evita apariţia sau dezvoltarea unuiconcurent într-o zonă apropiată cu potenţialul de a afectaafacerile", crede Szabolcs Nemes, Senior Project Manager în cadrulRoland Berger Strategy Consultants România.
Poate fi vorba însă şi de un concept de magazin diferit dinpunctul de vedere al clienţilor ţintă, al gamei de produse oferitesau al dimensiunii punctului de vânzare.
"Astfel de complementaritate poate exista, de exemplu, în cazulunui retailer de îmbrăcăminte care are un magazin distinct pentruarticolele pentru bărbaţi, femei şi copii. Acestea sunt plasate înapropiere unul de celălalt. H&M, de exemplu, deseori practicăastfel de diferenţieri", explică Nemes. "Acelaşi lucru este valabilşi în cazul unui retailer cu magazin de îmbrăcăminte, dar şi cuoutlet de accesorii sau obiecte pentru casă."
În pofida crizei financiare care şi-a lăsat amprenta asupraeconomiilor europene şi care a golit buzunarele consumatorilor,sectorul de retail din Belgia este pe plus. Astfel, în luna iulie aacestui an vânzările au crescut cu 1,4% comparativ cu lunaprecedentă şi cu 0,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.România nu a simţit aceleaşi creşteri la acest capitol, cidimpotrivă, în condiţiile în care declinul lunar este de 10,5%, iarscăderea faţă de 2008 se ridică la 8%.
Cine sunt însă cei care cumpără?
Turiştii sau belgienii?
Belgia nu a fost niciodată o destinaţie turistică de top. Niciîn 2009 micul stat nu a reuşit să intre în topul celor maiimportante zece destinaţii turistice din lume după numărul deturişti internaţionali primiţi, unde se regăsesc şase stateeuropene, în frunte cu Franţa şi Spania.
Mai mult, anul trecut numărul de turişti străini a scăzut cu5,9%, potrivit Eurostat. Evoluţia turismului în Belgia a fost înton cu evoluţia turismului mondial. Şi numărul de belgieni care auales să îşi facă vacanţele în străinătate a scăzut, pentru primadată după 2004. Turismul intern a avut o evoluţie mai bună, numărulbelgienilor care au preferat să viziteze "frumuseţile patriei"crescând cu 1,6%.
Printre turişti se găsesc şi câţiva români rătăciţi, care nuocolesc Belgia, deşi preferă să îşi petreacă vacanţele în alte ţărieuropene, printre cele mai populare în anii trecuţi au fost Grecia,Bulgaria, Turcia, Cipru, Egipt, Tunisia, Spania, Austria, Franţa,Italia.
"Să ştiţi că sunteţi singura persoană din România care a decissă ne viziteze", îmi spune "gondolierul" unei bărci din Bruges,care ştia şase limbi străine şi câteva cuvinte în română.
În Bruges, bijuteria de pe coroana Belgiei, transportul se poateface pe apă pentru turiştii care vor să cutreiere canalele şi săvadă oraşul într-o oră, pentru aproape 8 euro. Şi bicicletele suntla ele acasă aici. Sute de biciclişti decorează străzile. În garadin Bruges te simţi ca în Amsterdam într-o parcare de vehicule pedouă roţi.
Sute de biciclete de toate culorile stau cuminţi una lângă altaîn aşteptarea proprietarului. Nu doar localnicii optează pentrubiciclete, ci şi turiştii grăbiţi. Cicliştii sunt chiarprivilegiaţi, pentru că există peste 50 de străzi cu sens unic,unde ei pot pedala în ambele direcţii. Bicicletele pot fiînchiriate cu 3-4 euro pe oră sau cu 6-12 euro pentru o ziîntreagă.
Dacă în oraşele mici, precum Bruges sau Gent, oportunităţile detransport sunt variate, în capitala europeană Bruxelles cele maibune opţiuni rămân transportul în comun sau maşina.
Din poziţia de oraş care găzduieşte instituţiile europene,Bruxelles se bucură de un flux mare de oameni de afaceri,politicieni sau economişti care vin în interes de serviciu.
În fiecare zi, pragul instituţiilor europene este trecut şi dezeci, chiar sute de români, veniţi fie pe cont propriu, în interespersonal sau de afaceri, fie aduşi de europarlamentarii români.
Fiecare europarlamentar român dintre cei 33 primeşte fonduri dela Parlamentul European pentru a aduce anual circa 100 de persoanela Bruxelles.
În zona office a oraşului, oamenii, întotdeauna grăbiţi, merg lapas alert spre o destinaţie comună: instituţiile europene.Cartierul european din Bruxelles, care găzduieşte instituţiileeuropene, face notă discordantă cu restul capitalei Belgiei, undearhitectura pariziană se îmbină cu aerul boem al Amsterdamului.
Clădirile de sticlă şi oamenii în costum dau tonul în acestcartier aflat ceva mai departe de centrul oraşului, undearhitectura gotică domină piaţa centrală, Grand Place, sauaşa-numita "inimă a oraşului". Bruxelles nu este însă unul dintrecele mai frumoase oraşe ale Belgiei sau cel puţin asta susţin atâtlocalnicii, cât şi turiştii. La capitolul turism, Bruges, Gent sauAntwerp sunt principalele atracţii.
"Bruges este mult mai frumos decât Bruxelles, este mai turistic,mai mic şi mai romantic", spune reprezentanta biroului de turismdin oraş. Arhitectura bine conservată din Bruges îl propulsează întopul celor mai frumoase oraşe din Belgia, potrivit celor mai multetopuri. Andreea, un turist român care a vizitat Belgia, spune căarhitectura e punctul forte al micuţului oraş de pe ape.
Citiţi mai multe pe www.businessmagazin.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
