Germania şi Europa de Vest nu sunt străine de dezastre naturale, însă inundaţiile din iulie au uimit atât prin violenţa lor, fiind cele mai distrugătoare din Evul Mediu şi până în prezent, cât şi prin faptul că au luat prin surprindere unele dintre cele mai dezvoltate naţiuni de pe glob, civic şi tehnologic. Cu atâtea sisteme de avertizare, generale şi locale, din cer şi de pe pământ, de ce au murit zeci de oameni înecaţi în propriile case? Puteau fi evacuaţi mai devreme? Puteau afla mai din timp ce pericol vine?
Inundaţiile nu vin din senin, aşa cum fac cutremurele. Iar unele zone sunt mai expuse decât altele. Apoi, în zilele noastre alertele pot ajunge la oricine are telefonul mobil deschis.
Profesorul Hannah Cloke, un hidrolog care a înfiinţat şi consiliază acum Sistemul European de Conştientizare a Inundaţiilor - un program al UE conceput pentru a oferi avertizări din timp asupra inundaţiilor periculoase - a spus pentru BBC că au fost trimise alerte autorităţilor din Europa în weekendul cu pricina. „Au apărut alerte care spuneau că vin ploi şi inundaţii foarte grave: fiţi atenţi! Apoi este de competenţa autorităţilor naţionale să preia aceste informaţii şi să acţioneze“, a explicat ea. Cloke spune că există locuri în care sistemul „a făcut ceea ce este conceput să facă”, să atenţioneze din timp. Dar au existat „şi locuri în care aceste avertismente nu au ajuns la oameni, iar ei nu ştiau ce se va întâmpla”. Specialistul a pus la punct sistemul de avertizare după inundaţiile mortale din Europa din 2002, sperând să împiedice ca un astfel de eveniment să se repete. Dar cele mai recente inundaţii, crede ea, au expus „rupturi în lanţ”. „Nu ar trebui să plângem atât de mulţi morţi din cauza inundaţiilor în 2021. Este pur şi simplu inacceptabil. Ceva nu merge bine în sistem“. Structurile existente pentru previzionarea şi avertizarea pentru inundaţii diferă în Europa de la ţară la ţară. Prof. Cloke spune că Germania are un sistem „fragmentat” care implică multe autorităţi diferite din diferite landuri, rezultând reacţii diferite. Un purtător de cuvânt al serviciului meteorologic german Deutscher Wetterdienst a declarat că a fost emisă o serie de avertismente că sunt posibile precipitaţii extreme. A explicat şi că revine altor autorităţi sarcina de a stabili riscul inundaţiilor şi de a acţiona prin evacuarea persoanelor sau prin alte măsuri. În oraşul Hagen, Armin Laschet, principalul candidat la şefia guvernului german după plecarea cancelarului Angela Merkel, a declarat reporterilor că autorităţile au fost avertizate şi că au ridicat bariere „în timp ce soarele încă strălucea pe cer şi că nimeni nu-şi închipuia un astfel de dezastru venind”. Ministerul mediului din Renania-Palatinat - unul dintre cele mai afectate landuri din Germania – a anunţat că avertismentele de inundaţii sunt făcute pentru râurile majore, însă informaţiile pentru afluenţi şi râuri mai mici nu sunt la fel de detaliate, astfel încât inundaţiile nu pot fi întotdeauna prevenite. Cloke spune că există locuri în care oamenii nu ştiau că vin inundaţiile sau nu ştiau cum să răspundă pentru a se proteja pe ei şi gospodăriile lor. „Se puneau în pericol, mergeau prin apele revărsate”, a explicat ea.
Friederike Otto, director asociat al Institutului pentru Schimbări Climatice de la Universitatea din Oxford, apreciază că este necesară o „educaţie urgentă” cu privire la riscurile inundaţiilor. „Cred că oamenii nu sunt cu adevărat conştienţi de faptul că fenomenele meteo pot fi de fapt mortale”, a spus ea. ”Faptul că atât de multe soluri sunt acoperite şi etanşeizate duce, de asemenea, la impacturi mai violente decât acelea care s-ar produce dacă apa ar putea avea unde să intre în pământ sau să se ducă undeva“, a adăugat ea. Solul este etanşeizat atunci când terenul este acoperit pentru locuinţe, drumuri sau alte lucrări de construcţie. Andreas Friedrich, purtător de cuvânt al serviciului meteorologic german, a declarat că mulţi oameni nu sunt conştienţi de cât de critice ar putea deveni situaţiile după avertismentele meteo. Pensionara Annemarie Mueller, în vârstă de 65 de ani, a spus pentru agenţia de ştiri AFP că oraşul Mayen a fost complet nepregătit pentru forţele distructive care l-au lovit. „De unde a venit toată această ploaie? Este o nebunie. Inundaţia a făcut un zgomot atât de puternic şi, având în vedere cât de repede a venit, am crezut că va sparge uşa“, şi-a amintit ea. Cloke a spus că instituţiile de prognoză şi autorităţile trebuie să „devină mai bune în a transmite un mesaj” despre riscurile inundaţiilor iminente. Ministrul de interne, Horst Seehofer, a declarat că Germania „trebuie să se pregătească mult mai bine” în viitor. Şi a găsit şi vinovatul: „Aceasta este o consecinţă a schimbărilor climatice”. Mulţi factori contribuie la inundaţii, dar o atmosferă în încălzire din cauza schimbărilor climatice creşte probabilitatea unor precipitaţii extreme. Globul s-a încălzit deja cu aproximativ 1,2oC de la începutul erei industriale şi temperaturile vor continua să crească, cu excepţia cazului în care guvernele din întreaga lume vor reduce semnificativ emisiile. „Natura furtunii, faptul că a fost extremă, că a avut multă umezeală, a plouat mult, s-a deplasat lent - avem dovezi că aceste tipuri de furtuni se vor produce mai des”, a spus prof. Cloke. „Acesta este unul dintre acele lucruri pe care vă aşteptaţi să le vedeţi într-o climă în schimbare”. Hayley Fowler, specialist în impactul schimbărilor climatice la Universitatea din Newcastle, a explicat că încălzirea globală duce la o încetinire a curenţilor de mare altitudine (jet stream), ceea ce face ca furtunile să se mişte mai lent, în timp ce atmosfera mai caldă poate să reţină mai multă umiditate. „Evenimentele cu precipitaţii extreme se vor intensifica şi cele mai extreme vor deveni mai frecvente”, a spus ea. Inundaţiile s-au produs la scurt timp după ce valurile de căldură au adus temperaturi record în America de Nord. Prof. Fowler a spus că ţările trebuie să reproiecteze sistemele de infrastructură pentru a face faţă acestor tipuri de evenimente.
Martie 2021, Saxonia, Markkleeberg: canalul dintre lacul Markkleeberg şi lacul Stoermthal este închis. Fisurile din terasamentul canalului, lung de 850 de metri, au afectat nivelul apei din lacuri, ridicând îngrijorări cu privire la potenţialele inundaţii pe scară largă în caz de prăbuşire completă. Toate activităţile pe lacuri au fost interzise până la sfârşitul lunii mai pentru măsuri de siguranţă. Foto: HEPTA
Furtunile naturale produc furtuni şi pe o scenă politică pregătită pentru alegeri. „Când vine vorba de protecţia împotriva dezastrelor, suntem la fel de prost pregătiţi ca în cazul protecţiei împotriva pandemiei”, a declarat Karl Lauterbach, politician social-democrat, pentru Rheinische Post.
Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro
