Investitorii care au finantat cea mai mare "mina de aur" din sectorul financiar din toate timpurile se indreapta spre iesire, scrie Bloomberg. Din momentul in care efectele crizei ipotecare americane au inceput sa-si faca simtita prezenta in intreg sectorul financiar, investitorii au dat dovada de o prudenta fara precedent.
In medie, cele mai mari zece fonduri de private equity din lume au contractat un volum de credite de 9,54 ori mai mare decat tinta profitului lor operational, banii fiind folositi pentru achizitiile derulate in perioada ianuarie-septembrie 2005.
Madison Dearborn Partners se afla pe primul loc in clasamentul fondurilor care au contractat imprumuturi, creditele companiei depasind de 11,82 ori tinta profitului operational. Providence Equity Partners s-a aflat pe locul doi cu o rata a creditelor de 10,97 ori mai mare decat tinta de profit, compania fiind urmata de Blackstone Group si Thomas H. Lee Partners, acestea contractand credite care au depasit de 10,6, respectiv 10,29 ori tinta profitului operational.
Clasamentul a fost realizat de Bloomberg pornind de la cele mai mari zece firme de private-equity dupa volumul de tranzactii, fiind analizate negocierile incheiate de catre acestea in perioada ianuarie-septembrie 2005. Dupa identificarea firmelor si a tranzactiilor s-a calculat diferenta dintre valoarea creditelor contractate si cea a tintei profitului operational, aceasta diferenta stand la baza clasamentului final.
Sapte dintre achizitiile Blackstone s-au derulat in segmentul imobiliar, printre acestea numarandu-se si preluarea, pentru 39 mld. dolari, a companiei Equity Office Properties Trust. De obicei, pentru achizitiile din domeniul imobiliar firmele din segmentul de private-equity contracteaza un volum mai ridicat de credite, in speranta unor profituri rapide. Acest lucru s-a intamplat si in cazul preluarii Equity Office Property. Insa acum companiile din segmentul de private-equity nu mai sunt dispuse sau nu mai au capacitatea de a contracta volume impresionante de credite, considera Steven Kaplan, profesor la Universitatea din Chicago. Acest lucru inseamna ca firmele care fac obiectul achizitiei nu isi mai pot permite sa pretinda sume impresionante.
Firmele de investitii, dar si fondurile de pensii au investit in segmentul de private equity in speranta ca vor obtine castiguri net superioare celor obtinute din investitiile pe bursa. In primul semestru al anului investitorii au pompat in acest segment un volum record de 260 mld. dolari. Banilor investitorilor li s-au adaugat creditele contractate de companiile de private-equity, fara de care achizitiile nu ar fi fost posibile.
Bancile de investitii erau dispuse sa acorde imprumuturi cu dobanda mica, avand astfel sansa sa obtina comisioane de miliarde de dolari din intermedierea unor tranzactii. Acum, bancile ezita sa acorde astfel de imprumuturi, temandu-se ca acestea nu mai pot fi revandute investitorilor care au devenit din ce in ce mai prudenti. Insa fara acesti "bani ieftini" peisajul de pe Wall Street se va schimba intr-o maniera radicala. Atat firmele de private-equity, cat si bancile si companiile care faceau obiectul unor eventuale preluari vor fi nevoite sa se adapteze la noile conditii, care nu le favorizeaza deloc.
Saptamana trecuta, cativa investitori, printre care si firma de private-equity J.C. Flower&Co, au anuntat ca nu mai sunt dispusi sa plateasca 23,5 mld. euro pentru achizitionarea Sallie Mae, cea mai mare companie americana care acorda imprumuturi studentilor. Decizia a fost, in mare parte, rezultatul incetinirii ritmului de crestere al economiei SUA. La inceputul anului, o companie ca Sallie Mae ar fi putut obtine destul de usor un pret foarte mare din partea firmelor de private-equity.
In ultimul an piata financiara a asistat la o serie de achizitii pe datorie (leveraged buyout) semnificative, printre acestea numarandu-se preluarea BCE Inc, cel mai mare grup de telecomunicatii din Canada, a furnizorului american de utilitati TXU Corp si a companiei imobiliare Equity Office Property. Dar, afacerile de talia acestora vor deveni istorie daca bancile nu vor mai garanta finantarea incheierii lor.
Acum, firmele de private-equity vor fi nevoite sa coboare nivelul, crede Steven Rattner, directorul DLJ Merchant Banking Partners. "Cu siguranta bancile de investitii vor dori sa incheie afaceri profitabile, dar vor acorda o atentie sporita volumului tranzactiei", a declarat Rattner. Bancile s-ar putea orienta spre segmentul fondurilor de investitii medii, unde valoarea unei companii care face obiectul preluarii nu depaseste 2 mld. dolari.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
