Puterile occidentale au atacat politica guvernului de la Beijingde a manipula cursul de schimb al yuanului pentru a-şi ajutaexportatorii, dar în capitala Chinei criticile pe care Occidentulle face de câteva luni nu au ecou, scrie The Wall StreetJournal.
Întreg spectrul politicilor economice este rezultatul statutuluiunic pe care îl deţine China: stat emergent cu ambiţii desuperputere. Liderii de la Beijing consideră că puterea statuluieste esenţială pentru menţinerea unei creşteri economicesusţinute.
Acest model câştigă din ce în ce mai repede susţinători încontextul fragilităţii economiilor vestice promotoare active alelibertăţii pieţelor.
China a reuşit deja să îşi adjudece primul loc în rândulexportatorilor şi se pregăteşte să ia locul Japoniei drept ceade-a doua economie a lumii.
Criticii din Vest acuză China de o formă de mercantilism careprovoacă adâncirea dezechilibrelor economice globale. StateleUnite şi Uniunea Europeană au reclamat la Organizaţia Mondială aComerţului (OMC) unele politici comerciale ale autorităţilor de laBeijing şi înfierează de câte ori au ocazia politica deneliberalizare a cursului yuanului.
"Chinezii au demonstrat că dacă au capacitatea să distrugămodelul de business şi să îţi ia profiturile, o vor face", credeIan Bremmer, preşedintele companiei de consultanţă EurasiaGroup.
Totuşi executivii marilor multinaţionale nu par să se teamă destrategia economică a chinezilor, în condiţiile în care piaţastatului comunist reprezintă debuşeul care generează creştere încontextul saturării pieţelor occidentale.
Un mare pas înainte făcut de politicienii comunişti aiBeijingului a fost aderarea la OMC în 2001, reprezentând un marepas înainte pentru liberalizarea pieţelor. Creşterea economicărezultată după accederea la OMC a determinat China să fie maideschisă faţă de investitorii străini.
"China este hotărâtă să formeze un mediu deschis şi corectpentru investitorii străini", spune premierul Wen Jiabao.
Criticii spun că paşii sunt încă mici şi că majoritateasectoarelor importante sunt controlate strict de către stat, iaraccesul străinilor este restricţionat.
Guvernul comunist controlează tot sistemul bancar, primeletrei companii petroliere, operatorii de telefonie mobilă şi celemai importante companii din mass-media.
În ultima perioadă, guvernul şi-a intensificat implicarea însectoare cum ar fi mineritul sau industria online. Un raport alOrganizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare relevă căstatul comunist are cel mai scăzut nivel al competiţiei dintrecele 29 de economii analizate.
Prezenţa covârşitoare a statului în economie permiteguvernului comunist să îşi atingă obiectivele politice, care deobicei sunt expuse sub forma planurilor cincinale.
Unul dintre cele mai importante obiective din prezent aleautorităţilor chineze este atragerea de know-how şi tehnologie devârf din străinătate. Această politică a fost lansată de DenXiaoping în 1978 şi a adus pe tărâmuri chinezeşti tehnologie de laMicrosoft sau Motorola, alături de întregi generaţii de cercetătorişi manageri pregătiţi de astfel de multinaţionale.
În ultima perioadă, Beijingul a accelerat puternic rata deaplicare a acestei politici, introducând în 2006 o politică deatragere a tehnologiilor de vârf pentru a transforma China într-omare putere tehnologică până în 2020.
Unul dintre domeniile de care China pare să fie interesată este"tehnologia verde". Programul include avantaje semnificativepentru investitori, cărora le sunt oferite soluţii locative ieftinesau un regim fiscal preferenţial.
Concomitent cu iniţiativele de atragere de tehnologii înalte,statul foloseşte sistemul bancar pentru a canaliza fonduri ieftineexclusiv către industriile de care este interesat. Guvernulstabileşte rate ale dobânzilor scăzute pentru populaţie, astfelchinezii subvenţionează indirect companiile din industriilepreferate de Beijing.
Însă principalele ameninţări ale Chinei ar putea veni dininterior. Încercările de a copia tehnologia înaltă a Occidentuluicum ar fi cea din domeniul microprocesoarelor sau al telefoanelormobile a eşuat.
Pe termen lung, China se confruntă cu o serie de ameninţărisistemice cum ar fi înbătrânirea rapidă a populaţiei ca efect allimitării natalităţii sau efectele negative generate de poluarearezultată din industrializarea rapidă. Evoluţia economicăspectaculoasă a Chinei din ultima perioadă a pus în gardă marileputeri occidentale.
"Competiţia a devenit puternică într-o perioadă de slăbiciuneeconomică, care determină supraevaluarea oricărei ameninţări",concluzionează Charlene Barshefsky, fostul reprezentant comercialal Statelor Unite.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
